Versantul Zamca stă să cadă peste localnici

Voluntarii au plantat sute de puieţi, dar în zonă este nevoie de lucrări de aproape 7 milioane de lei pentru consolidarea dealului.

Versantul Zamca este pe punctul de a se prăvăli. De trei ani, membrii Centrului Cultural „Petre Ţuţea“ Bucovina organizează acţiuni de împădurire sperând că vor putea preveni alunecările de teren. „Am plantat 300 de puieţi până acum în spatele zidurilor Mănăstirii Zamca, acolo unde riscul de alunecare este mai mare“, a precizat Mirel Remescu, reprezentantul organizaţiei. Potrivit specialiştilor, alunecările sunt cauzate de apa subterană din straturile nisipoase situate sub un strat de argilă.

Procesul a luat amploare în ultimii ani. Studiile au arătat  că se impun, de urgenţă, intervenţii de sprijinire a taluzului de la partea superioară a dealului. În caz contrar, există riscul pierderii stabilităţii, iar obiectivele turistice de pe versant, precum ruinele cetăţii Zamca, ar putea fi distruse. Pericolul este luat în calcul, la nivel de intenţie, şi de edili. Şefii Primăriei susţin de câteva luni că au un proiect de aproximativ 6,9 milioane de lei, bani ce ar putea fi alocaţi de Administraţia Fondului de Mediu. Investiţia ar trebui realizată în 27 de luni, iar consolidarea va cuprinde o suprafaţă de 8.615 metri pătraţi.

„Versantul din partea de nord-est, în apropierea străzii Cernăuţi, a fost consolidat şi este în monitorizare, despre cealaltă parte nu ştiu când va fi gata“, a declarat Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei. Reprezentanţii Centrului Cultural „Petre Ţuţea“ Bucovina au anunţat că pe 29 mai vor să mai facă o acţiune de împădurire, la care speră să reuşească să aducă câţi mai mulţi tineri din cartierul Zamca.

Plantări printre PET-uri
Voluntarii care au participat până acum la acţiunile de împădurire de pe Zamca sunt dezamăgiţi de indiferenţa celor care aruncă sticle din plastic în pădure. „Am încercat să cooptăm cât mai mulţi oameni însă tinerii veneau şi făceau slalom cu biciletele printre puieţii planţi, iar adulţii nu conteneau cu grătarele“, a mai precizat Mirel Remescu.