Suceava: Suceava, un oraş plin de mizerie şi şantiere

Suceava: Suceava, un oraş plin de mizerie şi şantiere

Întors în vacanţă acasă, bărbatul s-a izbit de şantierele deschise peste tot în oraş şi de calitatea proastă a apei. Suceveanul şi-a expus nemulţumirile într-o scrisoare trimisă la redacţia „Adevărul de Seară“.

Vasile Bercheş, care a locuit în cartierul Burdujeni, spune că pentru o lună, cât a stat în Suceava, a trecut printr-un adevărat coşmar. Lucrările la drumuri, la reţelele de apă, mizeria şi praful din tot oraşul l-au lăsat pe sucevean cu un gust amar despre oraşul natal. „Se vede că anveloparea blocurilor, realizată în toate culorile, este  făcută fără pic de gust”, spune bărbatul în scrisoarea trimisă cotidianului „Adevărul de Seară“.

Apa rece este prea dură

Printre lucrurile care l-au deranjat cel mai mult pe bărbat  este lipsa apei calde, precum şi întreruperea în repetate rânduri a apei potabile. „Apa rece are foarte mult nisip fin şi este foarte dură, fapt ce i-a distrus fetei mele centrala de apartament”, mai spune Vasile Bercheş. De partea cealaltă, şeful ACET spune că în Suceava nu sunt probleme cu furnizarea apei reci. „Ştiu că apa este bună, potabilă. Problemele pot fi semnalate”, spune Ştefan Groza, directorul societăţii care furnizeză apă potabilă în oraş.

„Stranierul“ mai spune că o mare problemă o reprezintă şi avariile la reţelele de apă. „Când este o avarie la apă, cetăţenii o semnalează la ACET. De multe ori, muncitorii constată că defecţiunea este la reţeaua de apă caldă sau la cea de termoficare, care aparţin de CET. Până se trimit unul pe altul, timpul trece şi prostimea plăteşte”, spune bărbatul.

Edilii ridică din umeri

În scrisoare suceveanul se arată nemulţumit şi de investiţiile pe care le-au făcut edilii suceveni în modernizarea oraşului. „Domnilor, nu vă bateţi joc de suceveni. Se lăuda un viceprimar că a făcut un parc în Burdujeni, în zona unde este sensul giratoriu. Cum poţi să faci un parc unde este o circulaţie de maşini intensă şi fumul degajat de maşini este inhalat de bătrâni şi de copii?”, se întreabă Vasile Bercheş.