Suceava: Terenul agricol, lăsat în paragină de ţărani

Oamenii spun că este primul an în care şi-au lăsat pământul nelucrat după ce au rămas fără bani şi fără ajutor de la stat. Şefii Direcţiei Agricole consideră că sătenii ar trebui să se asocieze şi să formeze microferme pentru a reduce costurile.

Agricultorii din judeţul Suceava şi-au abandonat anul acesta terenurile. 10.500 de hectare au rămas necultivate pentru că proprietarii nu şi-au mai permis să investească, iar reprezentanţii Direcţiei Agricole susţin că situaţia este îngrijorătoare.

Cei mai mulţi săteni se plâng de lipsa banilor, care i-a obligat să se rezume la cultivarea terenului din curţi şi să-l abandoneze pe cel de la marginea satului, chiar dacă este pentru prima oară în viaţă când iau această decizie. Oamenii dau vina pe costul lucrărilor agricole.

„Nu avem bani pentru lucrări. Costă foarte mult aratul, semănatul, nu mai vorbim de erbicide, îngrăşăminte. Pentru un hectar trebuie să scoatem din buzunar cel puţin 1.200 de lei. Numai aratul costă 400 de lei şi 200 de lei discuitul. De unde să avem banii ăştia?“, a spus Constantin Havriliuc, agricultor.

Fără bani şi fără clienţi

Din pensiile de mizerie sucevenii nu-şi permit prea multe investiţii. „Lumea e tare necăjită. De unde să avem bani să băgăm în pământ? Am un hectar de teren pe care l-am lăsat anul acesta nelucrat. Cu pensia pe care o am abia mă descurc să-mi iau medicamente“, ne-a spus Ioana Andromiciuc, localnică din satul Liteni. Ţăranii mai spun că a contribuit mult şi faptul că nu au unde să-şi vândă produsele.

„Suntem pensionari şi, dacă faci agricultură, nu ai unde să-ţi vinzi produsele. Hipermarketurile nici nu se uită la noi“, a adăugat Constantin Havriliuc.

Singurii care privesc cu părere de rău spre pământul lăsat în paragină sunt bătrânii. Majoritatea tinerilor  au plecat din sate fie în străinătate, fie în oraş şi nici nu se gândesc la agricultură. Cei rămaşi s-au mulţumit doar cu terenul de lângă casă, unde şi-au cultivat cele necesare până la anul.

O parte dintre agricultori se gândesc să se asocieze în microferme. Astfel, munca li s-ar uşura pentru că ar pune bani împreună pentru a putea lucra mecanizat pământul.

Potrivit şefilor Direcţiei Agricole Suceava, instituţia nu îi poate ajuta cu subvenţii, însă încurajează ideea microfermelor. Aceştia au încercat să-i convingă pe oameni să nu renunţe la ocupaţia de-o viaţă şi principala lor sursă de venit, cultivarea pământului.