Suceava: A fugit de comunişti cu barca

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Oleg îşi petrece o mare parte din timp în oraş
Oleg îşi petrece o mare parte din timp în oraş

Un tânăr de 21 de ani din Republica Moldova a cerut azil politic chiar în ziua alegerilor de peste Prut. Oleg a ajuns la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Rădăuţi, unde trăiesc aproape 40 de refugiaţi străini.

 Oleg S., un tânăr de 21 de ani din Republica Moldova, pentru care viaţa a devenit un coşmar încă de când avea 14 ani, a fugit din ţara natală chiar în noaptea dinaintea alegerilor din statul vecin.

Alături de alţi trei tineri moldoveni, de 18, 19 şi 20 de ani, a trecut Prutul cu o barcă pneumatică, pe la Stânca-Costeşti (Botoşani). „A fost de fapt a doua oară când am trecut şi ne-au prins. Prima dată a fost pe 6 noiembrie. Ne-au trimis înapoi pe 12. A doua oară am trecut în noaptea de 27 spre 28 noiembrie“, povesteşte tânărul.

În ziua alegerilor din Basarabia au cerut azil politic şi au fost aduşi la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Rădăuţi, înfiinţat în urmă cu trei ani.

Servit cu ceai şi cafea

„Am trecut toţi cu o barcă pneumatică. Prima dată doi, iar unul s-a întors cu barca, a luat pe altul, s-a întors din nou şi apoi au trecut ultimii doi“, explică Oleg.
Basarabeanul povesteşte că nu banii l-au făcut să fugă din ţară, ci sistemul politic. „Eu mă descurcam acasă. Sunt maistru de tencuială decorativă. Mai greu e de cei bătrâni care au pensii de 400-500 de lei moldoveneşti, adică 200 de lei româneşti. Muncesc şi mă descurc de mic, de la 13 ani când a plecat mama în Italia. Pur şi simplu m-am săturat de Moldova. La noi nu e ca aici“, spune tânărul, uimit de comportamentul poliţiştilor de frontieră de la Stânca (Botoşani), care i-au prins pe cei patru imigranţi.

„Când i-am văzut m-am pregătit deja să mă bat cu ei. Am rămas şocat când ne-au întrebat când am mâncat ultima oară, iar la secţie ne-au dat cafea şi ceai. La noi Poliţia înseamnă bătaie“, susţine Oleg.

A cunoscut viaţa din spatele gratiilor

Viaţa de acasă, lipsa mamei şi dezinteresul tatălui l-au condus pe căi greşite, cu toate că fratele său studiază acum la Universitatea din Chişinău. Spre deosebire de Ion, Oleg are un palmares bogat de accidente rutiere. A provocat nu mai puţin de nouă incidente, din care şase de maşină şi trei de motocicletă.

„Îmi place viteza. Conduc de la 14 ani când am avut şi primul accident. La noi nu e ca aici. Dacă ştii să conduci şi nu încalci regulile nimeni nu îţi face nimic. La noi corupţia este la tot pasul şi va merge în continuare cât o să fie comuniştii“, crede tânărul de 21 de ani.  Problemele cu legea nu s-au oprit aici. S-a numărat printre cei care au incendiat Parlamentul pe 7 aprilie anul trecut. „Eram mai mulţi. Voiam să ne răzbunăm. Am dat foc la Parlament, am bătut Poliţia pentru tot răul care ni-l face“, explică Oleg. El cunoaşte şi viaţa din spatele gratiilor din Transnistria.

„Pe la 18 ani am mers în Transnistria, iar acolo Poliţia m-a prins consumând marijuana şi am făcut un an pe puşcărie. Viaţa de puşcărie e grea deoarece trebuie să te ţii tare ca să rămâi om. Cei care nu ştiau ce să facă deveneau sclavii celor mai tari, altfel erau bătuţi“, spune basarabeanul.

Vrea să ajungă în Legiunea Străină

Viaţa din puşcărie l-a schimbat foarte mult pe Oleg. Tânărul şi-a dat seama de toate lucrurile rele pe care le-a făcut de mic, iar acum priveşte viaţa cu alţi ochi. 

Acum, ţinta lui este Legiunea Străină. „E clar că acasă nu vreau să mă întorc. Dacă nu ajung în Legiune, caut să mă stabilesc undeva în străinătate şi să lucrez“, spune tânărul, pentru care centrul din Rădăuţi a devenit acum a doua casă.

A depus cerere de azil, dar i-a fost respinsă şi a contestat decizia în instanţă. Până când va primi un verdict final poate să treacă şi un an, iar Oleg poate rămâne în centru. „Mai merg la sala de sport, mai intru pe internet şi vorbesc cu prietenii de acasă, iar în rest mă plimb prin oraş“, povesteşte tânărul.

Ajutor de la rădăuţeni
Localnicii din Rădăuţi care stau în apropierea Centrului de Refugiaţi le întind o mână de ajutor. „Băiatul meu joacă baschet pe terenul de sport de la Colegiul Naţional «Eudoxiu Hurmuzachi» cu doi tineri negri din centru. Sunt foarte prietenoşi. Mereu mă întreabă ce mai face familia mea. Le mai dau câteodată de mâncare pentru că ştiu că se descurcă foarte greu cu banii pe care îi primesc“, povesteşte Elena M., vânzătoare la un magazin din apropierea centrului.

Solicitanţii de azil au sală de sport şi de internet

Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Rădăuţi este acum casă pentru 40 de imigranţi din Pakistan, Afganistan, Congo, Nigeria, Camerun şi Republica Moldova. În funcţie de naţionalitate şi religie, ei sunt cazaţi în aceleaşi camere. Numărul de locuri în camere variază de la patru până la opt-nouă, paturile fiind supraetajate.

Primesc zilnic 3,6 lei pentru mâncare

Camera în care locuieşte Oleg alături de trei marocani este de aproximativ 20 de metri pătraţi. Străinii care ajung în centru au la dispoziţie o sală de sport şi alta de internet. „În sală sunt două aparate, din care unul e stricat, dar mie îmi ajunge ăla care merge pentru că numai eu merg la sală“, povesteşte Oleg. Refugiaţii se pot plimba prin Rădăuţi între orele 6.00 şi 22.00, dar n-au voie să părăsească localitatea.

La centru le este asigurată doar cazarea, dar primesc de la statul român câte 3,6 lei zilnic pentru hrană. Banii vin lunar în două tranşe.„Străinul care solicită acordarea unei forme de protecţie are dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil. În situaţia în care cererea a fost respinsă, străinul trebuie să părăsească statul român. Însă acesta poate contesta prima decizie de respingere a cererii“, a explicat subinspectorul Cristina Ilie, purtătorul de cuvânt al Oficiului Român pentru Imigrări, de care aparţine centrul de la Rădăuţi.

Statistică: Basarabenii, campioni la trecut fraudulos graniţa de est a UE (Adrian Şorodoc)

Zeci de străini au trecut fraudulos în acest an graniţa de est a Uniunii Europene, iar numărul imigranţilor a crescut faţă de anul trecut. Cei mai mulţi provin din Republica Moldova.

Majoritatea trec Prutul înot sau cu bărcile pneumatice, restul folosesc paşapoarte false. Poliţiştii de frontieră din Iaşi au prins în acest an 41 de străini care au trecut graniţa fraudulos, dintre care 38 sunt basarabeni. La Botoşani au fost 15 imigranţi din Basarabia şi Ucraina, iar la Vaslui numărul s-a dublat faţă de anul trecut. În anul 2009 au fost 36 de imigranţi, iar anul acesta peste 60.

Poliţiştii de frontieră suceveni au prins patru afgani, un georgian şi doi ucrainieni. „Aceştia au spus că au încercat să emigreze cu scopul de a ajunge în UE pentru a găsi un loc de muncă şi a avea un trai mai bun“, a spus Ilie Poroch, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Suceava.

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite