Suceava: Sofia Vicoveanca: „Singură-mi fac voie bună“ (PORTRET)
0
Glasul său unic trece uşor de la cântecul de jale la cel de joc şi voie bună, iar repertoriul său este rodul căutărilor de nestemate folclorice.
Femeie frumoasă, cu ochi grăitori şi mărgele la gât, plină de gânduri bune şi iubire de Dumnezeu. Aşa i-au făcut românii icoana încă de pe vremea când solista din Bucovina îşi desena tinereţea pe vechile discuri de pick-up. Un lucru este însă bătut în cuie şi Sofia Vicoveanca nici în ruptul capului nu o să-l trădeze: repertoriul, din care nu lipsesc cântecele de dragoste şi de dor, bocetele, cântecele de joc sau baladele.
„Oriunde aş merge, la nuntă sau la emisiuni, am acelaşi repertoriu. Nu cânt niciodată la comandă. Vă spun că nu am nicio melodie din creion, toate sunt din popor. Am străbătut satele româneşti şi am adunat tot ce cânt acum“, spune cu mândrie Sofia Vicoveanca.
„Lui Dumnezeu îi plac oamenii harnici“
Artista se bucură acum de apariţia ultimului album ca de aducerea unui copil pe lume. Conţine 24 de piese, iar titlul transmite exact starea de spirit pe care interpreta o are pe scenă: „Singură-mi fac voie bună“. Dar până să ajungă aici, a trecut prin multe greutăţi. Pentru ea, copilăria a rămas în urmă, precum un cer furios.
„Am fost refugiată, vai de capul meu. La şapte ani am învăţat să cos, să ţes, să aduc un strop de lapte în casă. Dumnezeu însă a avut grijă de mine pentru că el iubeşte omul cinstit. Lui Dumnezeu îi plac oamenii harnici“, adăugă cântăreaţa. Tatăl său a fost luat prizonier de către ruşi, după ce Bucovina de Nord a fost anexată Uniunii Sovietice, iar ea împreună cu mama, Veronica Fusa, şi cei trei fraţi ai săi s-au refugiat în Vicovul de Jos. De aici i se trage şi numele de scenă, Vicoveanca, predestinat să ducă mai departe tradiţiile din Bucovina.
Un muzeu lăsat moştenire
Pentru că nu poate trăi în afara datinei, Sofia şi-a deschis propriul muzeu, în care a expus 100 de costume populare. „Majoritatea nu pot fi purtate, au găuri. Am făcut acest muzeu pentru generaţiile viitoare. Poate, peste ani, copiii nu-şi vor mai vedea bunicuţele ţesând“, mărturiseşte interpreta.
Costumele le-a cules ca pe cântece, tot din om în om. Pe unele le-a primit cadou de la colegele de breaslă precum Maria Ciobanu, Veta Biriş şi Geta Postolache. Ultima achiziţie datează din această lună. „Pe 1 octombrie am primit de la domnul Gheorghe Dolinschi din Arbore o cămaşă bătută cu mărgele. Este dovada vie că dintr-o mână de mărgele gospodinele fac o grădină cu flori“, povesteşte artista.
Cine vrea să viziteze muzeul de la Vicovul de Jos trebuie să-l caute pe nea Ilie. Când interpreta nu este acasă, acesta ţine în buzunarul de la inimă cheia muzeului.
Un nume şi în cinematografie
Doamna cântecului bucovinean şi-a legat numele şi de arta cinematografică, jucând în filme alături de actori precum Gheorghe Dinică, Maia Morgenstern şi Horaţiu Mălăele. „Am fost un actor ascultător, îmi era frică să nu-mi zică regizorul că nu fac bine. Am căutat să nu stric jocul marilor actori“, precizează artista. De asemenea, a realizat coloana sonoră a filmelor „Ciprian Porumbescu“, „Dimitrie Cantemir“ şi „Urgia“.
Profil
Născută. 23 septembrie 1941, Toporăuţi, lângă Cernăuţi.
Studii. Şcoala Populară de Artă din Suceava.
Familie. Are un fiu.
Întrebări şi răspunsuri
Ce melodie din repertoriul dumneavoastră vă este mai aproape de inimă?
Vai, dar nu există o melodie preferată. Este ca mâna cu cinci degete, niciunul nu seamănă cu celălalt şi toate sunt importante. N-aş fi dreaptă faţă de mine dacă aş alege. Este adevărat, unele au ţâşnit mai tare din suflet, însă în toate eu am pus muncă şi dragoste.
În care dintre cântece vă regăsiţi?
Cel mai tare mă regăsesc în balade şi în doine pentru că sunt mai aproape de oameni. Şi la un concert dacă merg, oamenii vin de acasă, fiecare cu amarul lui şi tot spre jale trag. Merg însă şi cele de cumătrie sau nuntă, depinde de caz.
Ce-i place
Iubeşte poezia şi-i place să scrie atât versuri cât şi proză. Recunoaşte că lumea artistică o atrage, iar cel mai mult iubeşte portul popular.
Ce nu-i place
„Când merg la o nuntă, nu-mi place să cobor scena la nivelul evenimentului, eu urc nunta pe scenă! Îmi fac treaba ca într-un adevărat spectacol şi merg mereu îmbrăcată în costum popular“.
Se încarcă comentariile...
