Sinistraţii din cartierul Iţcani din Suceava, lăsaţi în voia sorţii

32 de familii sunt disperate că nu au bani să-şi refacă locuinţele distruse de apă. În plus, sinistraţii fără vină nu primesc nici bani de la asiguratori deoarece inundaţia a fost provocată artificial şi nu natural. Deversarea cu bucluc este anchetată de autorităţi.

Locuitorii din Iţcani ale căror case au fost inundate din greşeală în urmă cu două săptămâni stau şi acum cu lucrurile vraişte. Duşumelele şi obiectele de mobilier le-au fost distruse şi nu au bani să repare stricăciunile.

„Apa a intrat în casă valuri, valuri. Nu am apucat decât să iau geanta cu actele şi am fugit de spaimă. Nu am apucat să dau drumul nici la găini, nici la câine“, a povestit  Maria Titiliuc. Femeia este disperată  că nu are bani suficienţi să-şi refacă locuinţa. 

A primit 2.000 de lei de la Consiliul Judeţean Suceava, patru saci de ciment şi cinci saci de var de la Primărie, cantitate insuficientă pentru a-şi pune casa la punct. „Au spus că ne mai dau 3.000 de lei până la sfârşitul lunii, dar oricum nu îmi ajung banii să refac  ce am avut. Asigurare am avut, dar nu e calamitate naturală şi nu cred că primim niciun ban“, a spus Maria Titiliuc.

Singura şansă ca să facă rost de bani este să dea Gospodărirea Apelor în judecată pentru a-şi recupera daunele. „De unde bani să mă judec prin tribunale?!“, a spus amărâtă Maria Titiliuc.

 Dezastrul a venit într-o dimineaţă frumoasă de toamnă, pe 7 septembrie, în jurul orei 9.30. Localnicii din cartierul Iţcani situaţi de-a  lungul râului Dragomirna văzuseră cu o seară înainte că nivelul apei crescuse.

„Am observat că apa era mai mare cu o zi înainte, iar dimineaţa când am văzut că vine tot mai mare mi-am luat buletinul şi am fugit. Am uitat de actele de la casă şi mi le-a udat apa“, a spus Ilie Morar, în vârstă de 74 de ani, unul dintre cei loviţi de inundaţii. I-a intrat apa în curte până la geamuri, iar în casă au fost distruse pardoseala, mobila, frigiderul şi tot ce a mai prins apa în cale.

„Apa venea mai mare şi mai mare“

„Nu am asigurare la casă. Sper măcar ca până la iarnă să reuşesc să fac curat, pentru că de reparaţii nu am bani. Cui să cer? Cu cine să mă judec la vârsta mea? Am bani de umblat prin tribunale?“, a mai spus amărât Ilie Morar, care are o pensie de 850 de lei. Gard în gard cu el locuiau două familii, Gălătuş şi Crişu, într-o casă a Primăriei. Nu a scăpat aproape nimic din gospodărie de furia apelor. 

„Nu am rămas decât cu şlapii din picioare, două schimburi de haine şi cu televizorul. Apa ne-a distrus tot ce am adunat noi în 21 de ani de când stăm în casa asta. Ne-au spus că o să o demoleze pentru că e în pericol să cadă pe noi“, s-a plâns Lăcrămioara Gălătuş, în vârstă de 44 de ani, mama a doi copii, Lili (15 ani) şi Andrei (18 ani).

Locuiau în două camere, poziţionate în spatele casei, iar în altele două din faţă stătea cumnata sa, văduvă, împreună cu cei patru copii. „Când a început să vină apa credeam că vine de la vecinul, dar tot venea mai mare şi mai mare. Eram singuri acasă. Eu cu fratele meu am mers repede şi am scos curentul“, a povestit Lili Gălătuş. Datorită lor, verişorul  George (6 ani) este acum în viaţă. „Am fugit toţi în drum, însă după aceea mi-am amintit că fratele meu dormea în casă. Noroc că opriseră verii mei curentul şi am putut să mă întorc după el“, şi-a amintit Alexandra Crişu (15 ani), fiica cea mare a Irinei Crişu.

Disperarea, spaima şi durerea se văd şi acum pe feţele tuturor. Singurul lucru care îl mai face să zâmbească pe George este televizorul.

„L-am surprins în timp ce se uita la desene animate şi ne-a mărturisit că se bucură că nu i l-a stricat apa“, a mai spus fata. Dintr-un singur salariu, al tatălui, care este angajat la Rosal pentru 500 lei pe lună, cei patru membri ai familiei Gălătuş simt că nu au cum să-şi refacă viaţa. „Eu am mai lucrat ca femeie de serviciu la scări, dar oamenii nu mai au bani să plătească şi nu mai au nevoie de mine. Ne-am făcut o rată la bancă de 10.000 lei şi am aranjat căsuţa cum am putut ca să ne fie bine. Acum am rămas fără nimic şi cu rată de 240 lei la bancă“, a spus aproape plângând Lăcrămioara Gălătuş.

Cumnata sa a primit o altă casă de la Primărie în cartierul Burdujeni. Familiei Gălătuş edilii i-au oferit însă o cameră în căminul de băieţi al Colegiului Tehnic „Samuil Isopescu“.

Cartofii fierţi, singura mâncare

Dacă ceilalţi suceveni a căror case au fost afectate de inundaţii au primit saci de ciment şi var de la Primărie, iar Consiliul Judeţean le-a oferit câte 2.000 lei, cele două familii de pe strada Muncitorului spun că nu au primit nici măcar o sticlă de apă de la autorităţile locale.

„Au venit şi ne-au promis că ne aduc alimente şi nu am văzut nimic nici până acum. Singurul care ne-a ajutat a fost preotul Teofil din Iţcani. El ne-a adus alimente, cartofi“, a încheiat Lăcrămioara Gălătuş.

_____________________

Ministerul Mediului a început o anchetă

În urma inundaţiilor, Ioan Ungureanu, şeful Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava, a fost demis din funcţie. În locul său a fost numit ca interimar Vasile Păcurari.

„A fost făcută o anchetă de către un corp de control trimis din ordin de ministru şi apoi o altă anchetă făcută de cei de la Administraţia Bazinelor. Aşteptăm şi noi să vedem care vor fi rezultatele anchetei şi cine a fost vinovat“, a declarat Vasile Păcurari, pe care l-am surprins în cartierul Iţcani, coordonând muncitorii care curăţau pârâul Dragomirna.

Cu toate că inundaţiile

s-au produs din cauză că pârâul nu a fost curăţat de 20 de ani, iar podurile s-au blocat cu gunoaiele aruncate în albia râului, nici până la începutul acestei săptămâni, apa nu era curăţată. „Noi l-am mai curăţat, însă acolo unde au putut intra utilajele. Între case, unde nu am avut spaţiu, muncesc acum oameni care decolmatează manual albia  râului“, a adăugat şeful SGA Suceava.

Reprezentanţii SGA susţin că nu era numai obligaţia lor să cureţe râul deoarece acesta este traversat de ţevi de la gaz, apă şi canalizare care au blocat gunoaiele. „Am început să le aducem oamenilor parchet, balast, nisip să îi ajutăm şi noi cum putem pentru a scăpa din nevoie“, a încheiat Vasile Păcurari.