Performanţă pe bani puţini în Suceava

Fiecare ramură sportivă a primit câte 50.000 de lei anul trecut, fonduri insuficiente. Sportul sucevean este în general foarte prost finanţat, deşi persoane cu potenţial apar an de an la echipele locale.

Un pic mai bine o duc cele două echipe municipale de fotbal, Rapid CFR şi Sporting Suceava. Primăria a alocat recent 150.000 de lei clubului Rapid şi 55.000 de lei echipei Sporting. „Ramânem aproape de fotbalul sucevean. Am alocat aceşti bani în special  pentru pregătirea copiilor de acolo şi pentru participarea la competiţii“, a anunţat primarul Ion Lungu. Totuşi, cele două cluburi nu au rezultate foarte bune, fiind echipe de liga a III-a. Reprezentanţii acestor echipe susţin că ar avea nevoie de mai mult sprijin din mediul privat, aşa cum se întâmplă la Vaslui.

Şi alte ramuri sportive care au făcut istorie la Suceava, aducând de mai multe ori aur şi argint de la campionate naţionale, europene, mondiale şi chiar olimpice, primesc mai puţini bani decât au nevoie. „Noi facem un buget anual pentru toate cele nouă ramuri sportive de la club. Din banii care ne sunt alocaţi îi împărţim la echipe în funcţie de performanţe şi de numărul jucătorilor care trebuie plătiţi“, a explicat Valerică Gherasim, reprezentantul CSM Suceava.

La jumătatea anului se face de obicei o rectificare de buget, existând mici şanse ca sportivii să mai obţină beneficii materiale. Anul trecut, bugetul clubului a fost de 450.000 de lei, cei mai mulţi bani ajungând la atletism, pe criterii de performanţă, şi la rugby din cauza numărului mare de oameni din echipă. Însă chiar şi aşa, finanţarea acestor echipe a fost extrem de slabă. „Banii sunt puţini, dar suntem mulţumiţi că ne mai putem descurca. Finanţare avem de la Autoritatea Naţională de Sport şi Tineret, de la Primărie şi de la Consiliul Judeţean“, a mai adăugat Gherasim.

Handbalul, pe primul loc

De-a lungul timpului, cele mai multe medalii au fost obţinute de sportivii de la atletism, canotaj, tir, lupte şi box. Mulţi sportivi talentaţi au reuşit să se facă remarcaţi abia după ce au plecat la cluburi mai mari din ţară sau din străinătate, unde au fost plătiţi mult mai bine pentru eforturile lor. Un exemplu de atlet performant care mai duce faima Sucevei peste hotare este Cristina Cassandra.

Cei mai mulţi bani din sportul sucevean le revin jucătorilor de handbal de la Universitate. Şefii echipei au luptat foarte mult pentru obţinerea unei finanţări mai bune, realizând un proiect prin care handbalul a fost desemnat sport prioritar în Suceava. Astfel, înainte de 2005, echipa avea o finanţare de doar 30.000 de lei, în 2011 ajungând, în urma rezultatelor, la 1,5 milioane de lei.  „Disperarea te face să munceşti minuţios”, a recunoscut Petru Ghervan, directorul tehnic al CSU.