Participare record la Târgul Meşterilor Populari de la Cetatea de Scaun a Sucevei

Cu toate că vremea a fost una schimbătoare, iar sâmbătă a plouat în mai multe reprize, sucevenii şi turiştii nu au contenit să apară. Şi astfel au făcut ca participarea să fie una record, de peste 3.000 de oameni care au trecut pragul Muzeului Satului.

Peste 3.000 de vizitatori a reuşit să atragă anul acesta Târgul Meşterilor Populari. Produsele tradiţionale, muzica populară şi lipsa kitchiurilor au reprezentat cheia succesului acestui eveniment.
 
„Am vrut ca de această dată să avem doar meşteri tradiţionali, autentici. Am ţinut neapărat să nu participe alţii decât cei care realizează autentic“, a declarat Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei. Cu toate că vremea a fost una schimbătoare, iar sâmbătă a plouat în mai multe reprize, sucevenii şi turiştii nu au contenit să vină. Şi astfel au făcut ca participarea să fie una record, de peste 3.000 de oameni care au trecut pragul Muzeului Satului.

„Vineri şi sâmbătă am avut peste 1.800 de vizitatori. Duminică au venit cei mai mulţi, nu avem statistica oficială, dar sunt sigur peste 3.000. Este o participare record, ţinând cont că la ediţia din 2010 am avut 2.900“, a precizat Emil Ursu, care a spus că şi vânzările au fost pe măsura partcipări. Unii dintre meşteri au primit şi comenzi de produse pe care urmează să le realize şi să le trimită clienţilor. „Cei care au venit cu şerbet şi dulceaţă au plecat deja, pentru că nu mai aveau ce vinde, au dat tot. Alţii mi-au spus că a mers bine şi, unii dintre ei, cum a fost cel cu măştile tradiţionale, au luat şi comenzi“, susţine Emil Ursu.
 
Meşterii veniţi anul acesta s-au adunat de prin toate colţurile ţării, mai ales că acesta este cel mai mare târg de peste an din Suceava. „Am venit de la Iaşi şi am adus pielărie. Am curele, chimire, brăţări, medalioane din piele tăbăcită. Am aici şi ce nu aveţi nevoie“, ne-a spus meşterul Constantin Vasiliu.

Un alt meşter popular, venit din Fălticeni, a adus la târg linguri de lemn pe coada cărora a sculptat diverse simboluri din tradiţia românească. Oferta a fost una variată, de la bijuterii din mărgele sau croşetate, ceramică, lemn, pictură pe sticlă, ţesături din in şi cânepă, ouă încondeiate, măşti, miere de albine, dulceaţă şi siropuri naturale, până la plăcinte şi cozonaci bucovineni. Pe parcursul celor trei zile atmosfera a fost asigurată de interpreţi şi formaţii de muzică populară.