PORTRET Ştefan Rusu, suceveanul care a luptat să ajungă de la bâlci pe podiumul olimpic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sportivul a devenit cunoscut în toată lumea după ce a câştigat medalii de aur şi de argint la toate cele trei competiţii olimpice la care a participat: la Montreal, Moscova şi Los Angeles. 

A visat încă din copilărie să devină un mare luptător, iar dorinţa i s-a împlinit. Avea doar 9 ani când a urmărit un meci disputat între România şi din RFG.
La competiţia din 1965 a participat şi campionul Gheorghe Berceanu, care l-a impresionat şi inspirat pe micul spectator. „Mi-am spus atunci că trebuie să ajung ca el“, a recunoscut Ştefan Rusu.


A minţit pentru un scop nobil


La o competiţie organizată la Rădăuţi cu prilejul zilei de 1 mai a hotărât să se apuce de lupte. Nu a spus nimănui ce are de gând să facă, fiind convins că nu va fi lăsat să practice acest sport foarte dificil pentru un copil. Luptele au devenit imediat mai mult decât o simplă pasiune, iar Ştefan Rusu s-a zbătut să facă performanţă. Pentru aceasta a fost nevoit să aloce din ce în ce mai mult timp sportului, inventând mereu scuze pentru a pleca de acasă. „Le-am spus celor din familie că m-am înscris la cursuri de dansuri populare“, a povestit campionul. Când nu era la antrenamente, Ştefan Rusu vindea în bâlci îngheţată şi obiecte lucrate de bunicul său pentru a-şi ajuta familia săracă. Mama era casnică, iar tatăl muncitor. Bunicul era meşteşugar şi făcea piepteni, foarfece, cuţite şi ceaune pe care le vindea pentru a face rost de bani. „De la el am învăţat să fac de toate“, a spus luptătorul.


Într-o zi, după ce şi-a terminat treburile, le-a zis celor de acasă că pleacă la cursul de dans. Câteva minute mai târziu, mama lui, care ieşise la cumpărături, l-a văzut la o demonstraţie de lupte. Nu s-a supărat decât pentru că a fost minţită. Ea a fost cea care l-a susţinut şi care l-a prezentat primului său antrenor, Virgil Gherasim.
Suceveanul era nevoit să străbată trei kilometri zilnic pentru a primi o porţie de mâncare la cantina unei cooperative. Cu toate acestea, nu a fost tentat niciodată să renunţe la visul său. „Tinerii sportivi nu mai vor să muncească, mai ales după vârsta de 17-18 ani. Eu am fost şi sunt altfel. Chiar şi acum sunt în fiecare zi pe saltea, indiferent de condiţii“, a mărturisit Ştefan Rusu. Petrecea în cantonament 11 luni pe an, fiindu-i destul de greu. „Fără pregătire centralizată nu poţi face performanţă. Eu chiar am slăbit foarte mult, de la 59 de kilograme am ajuns la 52 în anul 1972. Am fost trimis în uscătoria de la fabrica Iprofil ca să-mi revin“, a relatat sportivul. În 1973 a fost selecţionat la lotul olimpic de seniori din Poiana Braşov.


Adversari redutabili


Competiţiile deveneau din ce în ce mai grele, iar titlurile pe care le câştiga erau din ce în ce mai importante. „Am avut parte de adversari redutabili, iar singurul meu partener era cântarul. La Jocurile Olimpice trebuia să lupţi timp de cinci zile, la Mondiale luptai patru zile, iar la Europene erai în ring trei zile. Stresul era cumplit“, a mărturisit Ştefan Rusu. În 1990 a renunţat la cariera de luptător, iar în 2000 a revenit la Rădăuţi. Acum are sportivi în lotul olimpic, iar băieţii săi sunt luptători foarte buni. Statul i-a oferit o pensie lunară de 2.000 de lei pentru performanţele sale anterioare.

întrebări şi răspunsuri


Care sunt secretele reuşitei în acest sport?
Cel mai important criteriu pentru a deveni campion este voinţa. Munca pe care o depui trebuie făcută cu demnitate şi seriozitate. Trebuie să ai respect pentru cei care te susţin şi pentru cei care au aşteptări de la tine.
Care sunt cele mai importante titluri obţinute?
Am obţinut trei medalii la Jocurile Olimpice: argint la Montreal în 1976 şi la Los Angeles în 1984, aur la Moscova în 1980. Am fost de două ori campion mondial şi de cinci ori campion european.

ce-i place
Ştefan Rusu iubeşte viaţa, dansul, şpriţul, spectacolele de muzică şi de comedie. „Acestea din urmă sunt foarte bune pentru relaxarea psihică a unui luptător“, a explicat campionul.

ce nu-i place
Sportivul nu suportă oamenii leneşi.

profil
născut.
2 februarie 1956, la Rădăuţi.
studii. Şcoala de Antrenori Rădăuţi, 1979.
familie. Are trei băieţi.

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite