Feţele de azi ale României June

100 de tineri – dintre care jumătate studiază în străinătate – au serbat ieri la Putna 140 de ani de la primul Congres studenţesc al tinerilor de pretutindeni din 1871. Tinerii  au prezentat soluţiile pentru o Românie mai bună, temă discutată în weekend la Forumul „România Jună“ al Ligii Studenţilor Români în Străinătate (LSRS).

Forumul „România Jună" organizat de LSRS s-a încheiat cu un pelerinaj la Putna. Tinerii au dezbătut principalele probleme ale României şi au găsit soluţii de redresare a ţării pe termen lung. Cosmina Dorobanţu, 31 de ani, este doctorand în economie la Oxford. După ce s-a licenţiat la Reed College în America printr-o bursă integrală a universităţii,  s-a întors mai aproape de casă, în Europa, şi nu oriunde, ci la Oxford. Câştigătoarea premiului „Studentul Anului din Europa - postuniversitar" oferit de LSRS, Cosmina, timişoreancă la origini, a ajuns să fie primul român angajat la Google, la numai 23 de ani.

A lucrat cinci ani pentru uriaşul motor de căutare. „Mă simt mândră că în urma activităţii mele la Google a lansat chiar şi un birou la Bucureşti, în anul 2008", ne-a spus ea. În prezent, lucrează pentru redactorul-şef al publicaţiei Financial Times şi le predă econometria masteranzilor de la Oxford.  Ea a fost unul dintre membrii grupului de expertiză Economie din cadrul Forumului „România Jună" care a avut loc în weekend. „Infrastructura este una dintre problemele ţării. De aceea pierdem investitorii. Nu ne folosim de fondurile europene, iar evaziunea fiscală e de 10% din PIB", consideră tânăra.

Cercetarea nu se poate face în ţară

Ana Neferu, 22 de ani, din Drăgăşani, Vâlcea, absolventă a Colegiului Naţional „Gib Mihăescu",  a obţinut o bursă de studii în chimie la University of Richmond din SUA. Rezultatele au făcut-o cunoscută printre colegi, cărora le dă şi meditaţii de unde obţine banii de buzunar. Pe lângă aceasta, este asistent de laborator, iar în cursul verii face cercetare. Aceasta este şi visul său - cercetarea: „Mă gândesc ca în viitor să fac colaborări cu universităţile din România în domeniul cercetării, însă aici nu mă voi întoarce". 

Forumul „România Jună“, unde studenţii şi-au prezentat soluţiile pentru o Românie mai bună

Simion Hurghiş, 23 de ani, e masterand la Academia Diplomatică din Viena, pe programul de Relaţii Internaţionale şi Energie Alternativă. Universitatea pentru care a optat Simion se află în top 4 în spaţiul germanic: „Am fost interesat de contextul internaţional al Vienei, am vrut să învăţ limba germană şi să îmi câştig independenţa personală", spune el. Provine dintr-o familie clasică, mama profesoară, tatăl inginer, care l-au susţinut financiar pe tot parcursul anilor. „Din salariile lor cu siguranţă nu reuşeau să mă ajute, însă au vândut o proprietate şi aşa am reuşit", ne-a spus Simion. În prezent, tânărul susţine că nu va reveni în ţară deoarece opţiunile de aici sunt extrem de limitate: „Trebuie să atragem fondurile europene. România are nevoie de o independenţă energetică, ca prioritate pe termen lung, şi o transparenţă a pieţei energetice pe termen scurt şi mediu."

Ema Stoian, 25 de ani, e coordonatoarea LSRS din Beijing, China. Ea e absolventă a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale", Facultatea de Regie şi Film, iar după licenţă a lucrat trei ani într-o televiziune de nişă după care s-a hotărât să se înscrie la Comunicare şi Relaţii Publice la SNSPA. După un an de master, în 2010, a reuşit să obţină o bursă în China. „Totul a fost mâna lui Dumnezeu. Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge acolo. Într-un an de zile mi-am dat seama că şi ei au aceleaşi probleme ca şi noi. Sunt nişte oameni extrem de deosebiţi şi calzi", povesteşte Ema,  coordonatoarea grupului de expertiză Cultură. 

"Infrastructura este una dintre problemele ţării. De aceea pierdem investitorii.''
Cosmina Dorobanţu doctorand Oxford

Viziune de dezvoltare pentru 2030

Liga Studenţilor Români în Străinătate a hotărât să organizeze Forumul „România Jună" după ideea unui profesor universitar din Timişoara, Dumitru Daba, care a murit în iunie anul acesta. Forumul „România Jună" a avut loc la Institul Bancar din Bucureşti, acolo unde cei 250 de participanţi - jumătate dintre ei aflaţi la studii în afară - au căutat soluţii în zece domenii: economie, educaţie, cultură, identitate naţională, solidaritate socială, sănătate, tehnologie şi antreprenoriat social, democraţie şi justiţie, energie şi mediu, relaţii internaţionale.

Evenimentul a fost contestat  de 100 de alţi studenţi din diasporă, care au acuzat Liga de opinii bigote şi discriminare. Mesajul clipului de promovare a evenimentului a fost „România se autodistruge: nu-ţi lăsa ţara pradă mediocrităţii şi inculturii!", în timp ce cadrele arătau o succesiune de imagini prezentând romi, copii de romi şi persoane sărace, neinstruite. Ca reacţie, organizaţia a renunţat la clipul de promovare.

Soluţii pentru România de la tinerii de elită

Economie

- dezvoltarea de centre de excelenţă în domeniul IT recunoscute la nivel global
- crearea parcurilor industriale şi a incubatoarelor de start-up-uri
- penalizarea proprietarilor terenurilor agricole nelucrate
- încurajarea  înfiinţării de asociaţii prin oferirea de stimulente
- dezvoltarea agriculturii eco
- realizarea unei reţele de transport interne şi externe eficiente pentru producători şi turişti: autostrăzi, căi feroviare, aeroporturi de pasageri şi cargo
- liberalizarea pieţei energiei
- privatizarea parţială a companiilor de stat

Democraţie şi Justiţie

- formare civică permanentă: educaţie civică în şcoli (ca materie obligatorie din clasa a V-a până în clasa a XII-a)
- reprezentant local pentru drepturile omului şi consultanţă juridică
- jurnalism cetăţenesc pentru stimularea participării civice
- precedentul judiciar ca izvor de drept
- debirocratizare: ghişee unice la distanţă cu interfeţe electronice multimedia (depunere, înregistrare şi ridicare documente)

Educaţie

- crearea unei Federaţii a organizaţiilor non în educaţie şi training
- set de resurse-suport pentru şcolile din mediile dezavantajate ca soluţie la discrepanţa dintre mediul urban şi cel rural
- stimularea participării cercetătorilor la orele de curs şi susţinerea cursurilor de inventică
- caravana sportivilor de performanţă care să funcţioneze ca suport la orele de sport
- cursuri de management al stresului pentru profesori
- alfabetizarea digitală pentru profesori şi părinţi
- organizarea unui Festival al Ştiinţelor

Cultură

- campanie de comunicare de masă, pe o perioadă de 20 de ani, pentru promovarea valorilor culturale (pe termen lung)
- crearea de centre locale: comunitare, de creaţie, de informare (pe termen mediu)

Acestea sunt doar câteva dintre soluţiile găsite de  tineri la Forumul „România Jună" în patru din cele zece domenii discutate. Concluziile sunt însă preliminare şi vor fi finalizate în două săptămâni şi ar urma să fie apoi prezentate ministerelor de resort.

250 de studenţi din ţară şi din străinătate au participat la evenimentul de weekendul trecut.

Minţile luminate din 1871

La Congresul Tinerilor Români de Pretutindeni, a doua parte a serbării din 1871 de la Putna, au participat aproximativ 3.000 de români din toate provinciile ţării. „România Jună" era de fapt o societate academică socială literară, formată din tinerii intelectuali români stabiliţi la Viena între 1871 şi 1918. Aceştia se concentrau însă pe identitatea naţională şi pe cultură.

Evenimentul a stârnit interesul tinerilor, în special al studenţilor din Bucovina, care nu mai aveau legături strânse cu restul românilor sau care comunicau mai mult în germană, maghiară sau ucraineană. Doi dintre fondatorii cei mai entuziaşti au fost Ioan Slavici şi Mihai Eminescu. Alături de ei s-au aflat şi Alexandru Dimitrie Xenopol, Ciprian Porumbescu, Grigore Tocilescu, Epaminonda Bucevschi, mulţi dintre ei de până în 25 de ani la acea vreme. 

Comitetul central alcătuise un program, care este discutat de studenţii români din Viena şi care cuprindea câteva întrebări: „Prin ce s-ar putea întreaga junime română academică dezvolta omogen?; „Prin ce ar putea contribui la generalizarea culturii?"; „În ce direcţie să purceadă junimea română spre a putea crea condiţiunile unei dezvoltări sigure şi permanente?"

Participanţii hotărăsc astfel înfiinţarea unui organ literar-ştiintific;  formarea de comitete locale; combaterea cosmopolitismului; lupta pentru drepturi naţionale şi dezvoltare economică. Congresul studenţesc se încheie fără ca tinerii să ajungă la concluzii clare şi ferme, fără să adopte un program eficient de perspectivă.