Aventură pe două roţi în ţinutul Dornelor

Doi tineri din Braşov vor străbate 1.200 de kilometri, însumând peste 30.000 de metri diferenţă cumulată de nivel, în aproximativ o lună de zile. Bogdan şi Daniel au pornit la drum cu strictul necesar. Zilele de 14 şi 15 august l-au petrecut în Ţara Dornelor, unde au ajuns cu bine după ce au străbătut zilnic 100 de kilometri, bazându-se pe echipamentul bine ales şi biciclete performante.

Turismul autentic care reuşeşte să atragă străinii către meleagurile bucovinene nu presupune doar o masă delicioasă şi condiţii de cazare de lux, ci şi o varietate de activităţi care să le umple timpul liber celor veniţi să-şi petreacă vacanţa în nordul ţării. Una dintre activităţile la îndemâna turiştilor care vor să facă mişcare, să experimenteze şi să se bucure de natură în acelaşi timp este cicloturismul. Acest sport presupune străbaterea unor trasee montane cu bicicleta.

Bagajul are 20 de kilograme
Doi tineri extrem de ambiţioşi şi-au propus să promoveze acest gen de turism, făcând un lucru pe cât de inedit pe atât de provocator. „Facem circuitul Carpaţilor cu bicicletele, având cu noi un bagaj minimal, astfel ca, împreună cu bicicleta, să nu depăşim 20 de kilograme. Mergem doar pe drumuri forestiere şi poteci şi evităm asfaltul“, a explicat Bogdan Florescu (35 de ani), unul dintre cei doi promotori ai cicloturismului.

Au haine speciale
Alături de colegul său, Daniel Spulber (29 de ani), va străbate 1.200 de kilometri, însumând peste 30.000 de metri diferenţă cumulată de nivel, în aproximativ o lună de zile. Traseul montan vizat este împărţit în şase etape, şi anume Braşov, Retezat, Apuseni, Groşii Ţibleşului, Vatra Dornei şi Băile Tuşnad. Zilele de 14 şi 15 august l-au petrecut în Ţara Dornelor, unde au ajuns cu bine după ce au străbătut zilnic 100 de kilometri, bazându-se pe echipamentul bine ales şi biciclete performante. „Îmbrăcămintea trebuie să fie din lycra, să nu ţină transpiraţia pe corp, iar pantalonii cu burete. Trebuie musai să ai mâneci şi craci ataşabili pentru vremea rece, iar încălţările să fie aderente, pentru că e inevitabil să împingi bicicleta. Reuşim să parcurgem 100 de kilometri pe zi, de la ora 9.00 până cel mult la miezul nopţii“, a explicat Daniel Spulber.

Ajutaţi de localnici
În ceea ce priveşte mâncarea, cu excepţia unor produse nutritive pe care le au în bagaj şi a fructelor şi ciupercilor pe care le culeg din pădure, cicliştii se bucură de ospitalitatea localnicilor de la sate, care-i primesc cu slănină şi palincă. „Noi ceream un pahar cu apă şi eram puşi la masă. Cea mai marcantă a fost întâlnirea cu preotul Crişan, din Bicaz. Fiul său ne-a ieşit în cale pe drum şi ne-a spus că suntem aşteptaţi de părinte la masă“, povesteşte Bogdan Florescu.

Trasee marcate cu GPS-ul
Expediţia Circuitul Carpaţilor pe bicicletă face parte din proiectul „Mountainbike România“, iniţiat de Asociaţia de Ecoturism din România (AER). Scopul este de recunoaştere şi conştientizare a publicului din România cu privire la potenţialul cicloturistic al Carpaţilor. „Parcurgând aceste trasee cu bicicleta, vom identifica trasee montane din zonele vizate ce vor fi înregistrate cu GPS-ul şi vor putea fi apoi descărcate gratuit de pe site-ul nostru de cei interesaţi, care vor alege traseul în funcţie de gradul de dificultate şi de lungime“, a declarat expertul în ecoturism Andrei Blumer, preşedintele AER.

Pensiuni cu certificate în ecoturism la Dorna Arini

Ecoturismul presupune, printre altele, conservarea şi protecţia naturii, folosirea resurselor umane locale cu un impact negativ minim asupra mediului natural, cultural şi social.

Ghidaţi de localnici
Asociaţia de Ecoturism din România (AER) a făcut demersurile necesare dezvoltării unei reţele de servicii ecoturistice în mai multe zone ale ţării, printre care şi în Ţara Dornelor. „Activităţile noastre din zonă au condus la individualizarea unei reţele de servicii ecoturistice sub umbrela Asociaţiei de Ecoturism Ţara Dornelor. Aceasta include şase pensiuni din Ţara Dornelor, fiind şi certificate cu marca de ecoturism Eco-România, turism activ, turism ecvestru, servicii de ghidărie şi interpretare de calitate oferită de ghizi locali şi de personalul Administraţiei Parcului Naţional Călimani“, a declarat Andrei Blumer, preşedintele AER.

Pensiunile care deţin certificate Eco-România sunt apreciate în special de turiştii străini, mult mai interesaţi de aceste aspecte, dar şi de tinerii români. „Deţinem un certificat în ecoturism, lucru admirat de turişti. Unii vin pentru o zi şi până la urmă stau o săptămână şi, de obicei, revin“, a spus Iacob Simionescu, reprezentantul unei eco-pensiuni.