50.000 de euro pe lună, bani negri rulaţi în Bazarul din Suceava

Solicitate să facă un calcul  al taxelor şi impozitelor care ar trebui să ajungă la buget din Bazar, autorităţile au ridicat din umeri.

Bazarul are oficial, în fiecare lună, 20.000 de clienţi. Dacă fiecare ar cumpăra de 10 lei, rezultă un rulaj minim de 200.000 de lei, adică 50.000 de euro. La buget ar trebui să ajungă lunar, sub formă de TVA, aproximativ 50.000 de lei.

Cifrele reale sunt, însă, mai mari deoarece sunt şi cumpărături de sute de lei. Aceste calcule nu se regăsesc în actele contabile ale niciunei instituţii de control deoarece nu urmăreşte nimeni valoarea evaziunii fiscale în Bazar. „E foarte greu de estimat valoarea exactă a evaziunii fiscale deoarece în Bazar sunt sute de societăţi comerciale, iar noi avem situaţii pe fiecare firmă în parte“, a spus Ionuţ Vartic, directorul Gărzii Financiare. Comercianţii recunosc că vând fără case de marcat sau acte legale. „Nu suntem singurii care cumpărăm marfă fără acte. Dacă noi am face totul legal, ar trebui să vindem lucrurile cu preţ mai mare“, a recunoscut un comerciant.

Control cu scandal
La ultimele controale făcute în Bazar, comercianţii au făcut scandal. I-au numit „hoţi“ pe inspectorii Gărzii Financiare şi pe cei ai Autorităţii Naţionale Vamale, acuzându-i că au venit să le confişte hainele şi alimentele în interes propriu. „Îndrăznesc ei să ne ceară socoteală? Li se pare că vreun om care vinde la talcioc are vilă cum au ei? Mai mulţi bani câştigă cerşetorii decât noi“, a spus Marinela F., comerciant.

Niciun comerciant din Bazar nu are casă de marcat la tarabă. Preţul lucrurilor scoase la vânzare poate fi negociat în cazul în care clienţii doresc să achiziţioneze mai multă marfă. Duminică,  o suceveancă s-a interesat de valoarea unor pături, precizând că doreşte să cumpere mai multe bucăţi.

Deşi preţul expus era 60 de lei/bucată, comerciantul era dispus să-l coboare la 45 de lei. „Ne înţelegem noi în funcţie de cât de multe doriţi să cumpăraţi. Vă mai facem reducere“, i-a spus vânzătorul clientei sale.
La câţiva metri, la o altă tarabă, o adolescentă şi-a cumpărat mai multe perechi de şosete şi a întins o bancnotă de 50 de lei vânzătoarei. Aceasta, neavând rest, i-a propus fetei să-şi aleagă alte produse de pe tarabă. „Îţi mai pot da o pereche de şosete sau una de bikini la alegere, că nu am rest“, a spus vânzătoarea.

„De ce să umplu buzunarele hoţilor?“
Comercianţii din Bazar nici nu vor să audă de emiterea bonurilor fiscale sau chitanţelor. „Eu îmi plătesc locul şi mi se pare suficient. Pentru ce să umplu buzunarele hoţilor? Nu am furat marfa. Afacerile sunt afaceri, trebuie să scot profit, nu să pierd bani. Statul ce face pentru mine, că pensia e posibil să nu se mai acorde, la medici plăteşti totul“, a spus Costel T., vânzător de unelte mecanice.

Bazarul este plin şase zile din săptămână, cumpărătorii fiind nevoiţi să stea la coadă, să-şi dea coate sau să se calce în picioare pentru a ajunge în faţa tejghelelor. Conform datelor de la Primărie, în medie, într-o lună, în Bazar sunt aproximativ 20.000 de clienţi, ceea ce ar însemna o medie zilnică de 1.000 de persoane. Dacă fiecare ar face cumpărături de minim 10 lei, rezultă că, zilnic, prin Bazar circulă 10.000 de lei fără să fie înregistraţi în acte oficiale.

Calculele matematice sugerează că lunar valoarea minimă a banilor neimpozitaţi ar fi de 200.000 de lei, dar să nu uităm că unii cumpărători lasă sute de lei la o singură tarabă. „Eu mă căsătoresc luna aceasta şi îmi caut rochie de mireasă. Sunt din Timişoara, dar am fost de foarte multe ori aici şi ştiu că pot găsi lucruri frumoase şi ieftine“, a spus Simona Lehaci, studentă.

Controalele fiscale se fac doar o dată pe lună. „Luna trecută am desfăşurat în judeţ trei acţiuni cu Garda Financiară, una cu Autoritatea Naţională a Vămilor şi două cu Inspectoratul Teritorial de Muncă. Bazarul nu este o societate comercială în sine şi nu putem estima valoarea totală a evaziunii fiscale de acolo. Oricum, sancţiuni se aplică la fiecare control“, a precizat Ionuţ Epureanu, purtător de cuvânt la IPJ Suceava.

Tarabe închise la controale
La controlul din luna iulie în Bazar s-au aplicat 45 de sancţiuni pentru evaziune fiscală, cuantumul amenzilor fiind de 21.500 de lei. De asemenea, au fost confiscate mărfuri de 10.000 de lei şi au fost aplicate amenzi de aceeaşi valoare. „Există şi comercianţi care fac evaziune fiscală de 400.000 de euro. Cele mai complicate cazuri sunt cele de la pieţele de alimente, că acolo este mai greu de stabilit provenienţa mărfurilor“, a precizat Ionuţ Epureanu, reprezentant al IPJ Suceava. Controalele se desfăşoară greu deoarece, de la prima apariţie a inspectorilor în Bazar, sute de comercianţi îşi închid tarabele şi le deschid după ce dispare „pericolul“.

Investiţiile din Bazar, recuperate în 40 de luni

Primăria a început modernizarea Bazarului în urmă cu trei ani. Valoarea totală a investiţiilor făcute din 2008 şi până acum se ridică la 3 milioane de euro. „Investiţia făcută de noi nu se acoperă din taxele încasate pentru chirii, mai ales că tariful de intrare a fost eliminat. Bazarul este o formă de protecţie socială pentru că foarte multe familii îşi câştigă existenţa în acest loc“, a declarat recent primarul Ion Lungu.

75.000 de euro lunar
În Bazarul din Suceava îşi desfăşoară activitatea peste 1.500 de agenţi economici şi alte câteva sute de mici comercianţi, ocupând circa 2.000 de locuri. Chiria lunară pentru un chioşc amplasat în zonă este de 140 de lei. Asta înseamnă că Primăria câştigă din închirierea amplasamentelor aproximativ 300.000 de lei într-o lună, adică 75.000 de euro. În ultimul an, câţiva comercianţi au renunţat la locurile lor din cauză că nu şi-au mai putut permite plata chiriei. Acum sunt libere aproximativ 200 de amplasamente în incinta şi în preajma Bazarului.