Stiri din Suceava

Soţii Maria şi George U. au urmat tratamente timp de şase ani pentru a avea un copil, dar starea de sănătate a soţiei nu a permis îndeplinirea visului. În toamna trecută, ei s-au decis să adopte un copil. „Nu ne-am hotărât dacă va fi fetiţă sau băieţel. Cred că va fi o decizie de moment, când vom vedea copilaşii“, ne-a spus George (42 de ani). Soţii Maria şi George U. nu sunt singurii suceveni care doresc să ofere o familie, o casă şi o educaţie unui copil orfan. Anul trecut, 27 de copii au părăsit orfelinatul, iar în primele două luni din 2010 alţi trei micuţi au fost adoptaţi.

Sucevenii vor copii mici

Conform statisticii de la Protecţia Copilului Suceava, numai în ultimele două luni la Tribunal au fost deschise opt proceduri de adopţie, care se adaugă celor 73 de acţiuni iniţiate anul trecut şi care nu s-au finalizat încă. În paralel, nouă familii au fost atestate că pot demara procedurile de înfiere a unui copil.
„În prezent, avem pe rol la Tribunal nouă dosare pentru deschideri de procedură de adopţie internă, şase încredinţări în vederea adopţiei şi trei încuviinţări adopţie, urmând ca în perioada următoare să mai înaintăm instanţei cinci dosare de încuviinţare adopţie“, a detaliat Liviana Enea,  purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASC) Suceava. În centrele de plasament din judeţul Suceava figurează 1.700 de copii abandonaţi de părinţi la vârste fragede.

În anii 2007 şi 2008 au fost înfiaţi, în total, 56 de copii, iar numărul acestora este în creştere. Deşi tot mai mulţi suceveni se gândesc să ia acasă un băieţel sau o fetiţă, numărul orfanilor rămâne mare. „O situaţie care face dificilă găsirea unei familii potrivite pentru copil constă în faptul că cei mai mulţi îşi doresc fetiţe, cu vârsta de până la un an, iar ca şi copii adoptabili sau potenţial adoptabili avem băieţi cu vârsta de peste trei ani“, a mai precizat Liviana Enea. În plus, mai bine de 70% din copiii adoptabili au peste patru ani, iar o parte dintre ei sunt de altă etnie sau au probleme de sănătate fizică sau mentală, ceea ce face grea plecarea lor în adopţie.

Cu toate acestea, reprezentanţii DGASC nu şi-au pierdut speranţa că vor reuşi să ofere spre adopţie cât mai mulţi copii. „Recomandăm familiilor să vadă şi altfel de copil decât cel pentru care au optat deoarece ceea ce simt ei faţă de micuţul pe care-l văd poate fi ceva diferit de ce şi-au imaginat atunci când au hotărât să adopte. Au fost situaţii când părinţii au dorit un copil foarte mic şi au adoptat unul de peste trei ani, chiar cinci ani. Alţii şi-au dorit fetiţă şi s-au ataşat foarte mult de un băiat sau au luat acasă un copil de etnie rromă“, a spus în final Liviana Enea.