Seceta a pârjolit Bărăganul. 1.500 hectare de culturi agricole din Ialomiţa, distruse de căldura extremă
0
Fermierii din Ialomiţa privesc neputincioşi câmpurile arse de soarele dogoritor. Seceta extremă din acest an a distrus 1.500 de hectare de culturi agricole din Bărăgan.
Direcţia pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Ialomiţa a informat că peste 1.500 de hectare cultivate cu porumb, grâu şi rapiţă au fost distruse de căldura excesivă.
„Din suprafaţa totală însămânţată în judetul Ialomita, de 342.241 hectare, cele mai grave probleme au fost la cultura de porumb. Este vorba despre 4.247,23 hectare din cele 117.980 cultivate. Porumbul se usucă pe zi ce trece. Este o situaţie critică. Din cele 97.745 hectare cultivate cu grâu şi triticale, 912,82 hectare au fost calamitate. La rapiţă vorbim despre o suprafaţă de 291,37 hectare distruse de secetă din cele 34.810 cultivate, iar la floarea-soarelui, 1.259,16 hectare din cele 49.571 însămânţate. Constatările şi evaluările în teren continuă. Situaţia suprafeţelor la culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate”, a explicat Constanţa Bucur Diamandi, director la DAJ Ialomiţa.
De atfel, pagube s-au înregistrat în Bărăgan la majoritatea culturilor: grâu, orz, rapiţă, mazăre, porumb, floarea-soarelui, pepeni, usturoi, vinete, pomi fructiferi.
Producătorii agricoli reclamă pagube mari şi dau ca sigură creşterea preţurilor la unele cereale din toamnă. Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România şi fermier în judeţul Ialomiţa spune că situaţia este dificilă. „Costurile de producţie ale culturilor înfiinţate în 2022 sunt mult mai mari decât în trecut. Aproape că s-au dublat faţă de anii anteriori şi fermierii aşteaptă acum să îşi recupereze aceşti bani. Vom vedea însă ce se întâmplă până la toamnă”, a spus Nicolae Sitaru.
Deficit uriaş de apă
„Nu au fost precipitaţii în aproape nicio zonă din România în luna iulie, iar deficitul de apă a depăşit 200 de litri pe metru pătrat în multe regiuni. O situaţie care, pentru agricultură, nu mai poate fi îmbunătăţită în acest an”, a spus preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
Botănoiu a subliniat că seceta extremă afectează şi următorul an agricol, în condiţiile în care lucrările agricole nu pot fi executate la timp şi de calitate, consumurile de combustibili şi materiale vor fi cantitativ mai mari, inputurile scumpe, iar piaţa blocată.
Suprafaţa afectată de secetă ajunsese până pe 28 iulie la 154.773 de hectare în 20 de judeţe, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Până în prezent au suprafeţe afectate de secetă au fost raportate în judeţele: Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.
Veşti proaste în continuare
Pentru următoarea perioadă, veştile de la meteorologi nu sunt îmbucurătoare. Până pe 3 august, în cultura de porumb neirigat, conţinutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Dobrogea, Banat, Crişana şi Maramureş, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, Muntenia, Transilvania şi Oltenia.
Rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, local în nordul şi sud-vestul Olteniei, nordul, nord-vestul şi vestul Munteniei, izolat sudul, sud-vestul şi estul Transilvaniei, nordul Moldovei.
"Menţinerea temperaturilor ridicate din aer, asociate cu deficitele accentuate de umiditate în sol, vor determina deprecierea accentuată a stării de vegetaţie la culturile prăşitoare neirigate (porumb, floarea-soarelui), îndeosebi pe suprafeţele agricole din sud-estul, sudul, estul şi local vestul ţării. Ca urmare, în aceste zone se va generaliza fenomenul de ofilire şi răsucire a frunzelor în orele de amiază, uscarea aparatului foliar, forţarea proceselor vegetative mergând până la stagnarea acestora. Astfel, pe arealele unde ofilirea plantelor va fi ireversibilă se vor putea extinde suprafeţele agricole compromise", se arată în prognoza ANM.
Vă recomandăm să citiţi şi:
UDMR, prinsă între avantajele guvernării şi cele ale mariajului din interes cu Budapesta
Se încarcă comentariile...
