Povestea conacului poleit cu aur. Cum l-au transformat comuniştii în fermă de pui

Conacul Bolomey va fi restaurat cu bani europeni FOTO monumenteuitate.ro

Una dintre cele mai frumoase clădiri din inima Bărăganului, faimosul conac Bolomey, unde chefuia protipendada bucureşteană din perioada interbelică, a fost lăsat în paragină, dar va renaşte cu bani europeni.

Conacul Bolomey a fost ridicat în localitatea Cosâmbeşti, aflată la 5 kilometri de Slobozia şi a aparţinut iniţial  familiei Gheţu. La 1898, aceşti moşieri au ridicat pe domeniul pe care îl aveau în mica aşezare rurală din Bărăgan un impunător conac, cu ajutorul unor specialişti în arhitectură din Italia.

Conacul, vândut pe 10 căruţe cu galbeni

Domeniul intră în proprietatea familiei boierului elveţian Bolomey abia în anul 1932, atunci când aceştia îl cumpără cu banii jos de la boierul Gheţu. Încă de la încheierea tranzacţiei, personalitatea boierului Bolomey a creat numeroase legende locale. La momentul respectiv s-ar fi vorbit de faptul că el a plătit pentru domeniu 10 căruţe încărcate cu galbeni.

Proprietarul domeniului, boierul de origine elveţiană Constantin Bolomey era unul dintre cei mai opulenţi boieri din zonă. Numele său şi al moşiei au fost învăluite în numeroase legende.

Pivniţa cu fete sechestrate

În anii interbelici, conacul Bolomey din Bărăgan era un adevărat loc de petrecere al protipendadei bucureştene. Nobili, intelectuali şi potentaţi ai vremii participau la petrecerile rafinate care se desfăşurau aici. Meniul era bogat, iar distracţia dura câte trei zile şi trei nopţi. Ani de-a rândul, conacul a fost locul seratelor muzicale, cunoscută fiind pasiunea soţiei boierului Bolomey pentru muzică.

Mai mult, sătenii acelor vremuri vorbeau şi despre faptul că boierul Bolomey şi-a îmbrăcat acoperişul conacului cu bănuţi de aur, pentru ca acesta să strălucească de la mare distanţă şi să poată fi recunoscut de cei care treceau prin Bărăgan.

În timp, legendele legate de opulenţa noului moşier de la Cosâmbeşti s-au tot înmulţit. Cea mai interesantă dintre acestea se referă la faptul că boierul Bolomey ţinea în pivniţele conacului sechestrate fete tinere, pentru satisfacerea poftelor sale trupeşti, dar şi ale musafirilor care treceau pragul moşiei sale.

Opera meşterilor italieni

Din ansamblul conacului, compus iniţial din reşedinţa principală, o biserică de mici dimensiuni, diverse anexe gospodăreşti, orezăria şi crescătoria de animale, propria cărămidărie, livada, dar şi grădina dendrologică, se păstrează astăzi doar conacul şi una dintre dependinţe. Ridicat în 1898 de o echipă de meşteri italieni, conacul a fost realizat în spiritul eclectic specific epocii şi a devenit, în scurt timp, un important reper arhitectural local, silueta sa impunătoare fiind definită de cele patru bovindouri deschise.

Odată cu instaurarea regimului comunist, ansamblul este confisct de noua putere şi utilizat abuziv, fiindu-i atribuite funcţiuni agricole.

Conacele, transformate în ferme de pui

Considerat „Grânarul României“, Bărăganul a fost confiscat, aproape în totalitate, de regimul comunist. Zeci de mii de hectare de terenuri, conace moşiereşti, utilaje agricole sau animale au luat drumul Cooperativei Agricole de Producţie (CAP).

Imediat după ce sovieticii au ocupat România, în finalul celui de-al doilea război mondial, a fost instaurat regimul comunist condus de Petru Groza. Una din primele decizii luate de noua conducere „roşie“ a fost cea îndreptată împotriva deţinătorilor de terenuri şi exploataţii agricole. Secera şi ciocanul moscovit au tăiat adânc şi în inima Bărăganului. Nimeni nu a scăpat de furia confiscărilor abuzive, conacele boiereşti fiind transformate în ferme, grajduri sau magazii.

În anul 1945, în toată zona Bărăganului, regimul comunist a confiscat 467 de conace, 771 de case, 28.050 de hectare de teren arabil, 300 de hectare de vii, 268,05 de hectare de livezi, 1.315 de hectare de păduri, 266,5 de hectare de bălţi, peste 32.000 de animale, 788 de atelaje agricole cu tracţiune mecanică sau animală şi peste 2.200 de tone de cereale. De asemenea, printre obiectele confiscate se regăseau, arată istoricul Nicolae Ţiripan, şi bijuterii din metale preţioase, tablouri de artă, sfeşnice şi tacâmuri din metale preţioase, blănuri de valoare, ceasuri, creioane, tocuri din platină, aur şi argint etc.

Printre capodoperele arhitecturale din Ialomiţa confiscate de comunişti, se numără conacul Bolomey, ferma-model de la Perieţi, conacul de la Maia-Catargi, casa memorială Ionel Perlea din comuna Ograda sau conacul Hagianoff de la Manasia. Acestea au fost transformate în ferme de pui, magazii de depozitare, grajduri sau au fost lăsate în paragină.

Conacul Bolomey e complet degradat

„Regimul instaurat după al doilea război mondial i-a conferit o exploatare care l-a degradat rapid, conacul deservind ferma din Bora, pe post de crescătorie de pui şi CAP-ul din Cosâmbeşti, ca depozit de legume şi îngrăşăminte. Starea actuală de conservare a monumentului este precară. Lipsa lucrărilor de restaurare a condus la pierderea în proporţie de 90% a acoperişului, fapt ce a antrenat degradarea rapidă a zidăriei (interioară şi exterioară) tuturor celor patru faţade, a întregii tencuieli desprinsă de pe aproape toată suprafaţa clădirii“, a declarat directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa, Florin Vlad.

Restaurarea a fost sistată acum 19 ani

În anul 1997, conacul Bolomey a intrat în programul de restaurare al Ministerului Culturii şi Cultelor. Pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentului, Oficiul Naţional pentru Protejarea Patrimoniului a executat în anul 2001 lucrări preliminare care însă au fost sistate din cauza lipsei de fonduri. Din anul 2003, monumentul istoric şi de arhitectură a fost inclus în patrimoniul Muzeului Judeţean Ialomiţa, însă lucrările de restaurare nu au fost reluate. Abandonat, conacul s-a ruinat treptat, iar starea sa se înrăutăţeşte în continuare deoarece, după prăbuşirea recentă a acoperişului, structura clădirii a rămas expusă intemperiilor.

Lipsa lucrărilor de restaurare a condus la pierderea în proporţie de 90% a acoperişului, fapt ce a antrenat degradarea rapidă a zidăriei. Florin Vlad directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa

Costul reabilitării conacului: 22 milioane de lei

Consiliul Judeţean Ialomiţa are însă un proiect prin care îşi propune să stimuleze dezvoltarea locală şi să valorifice patrimoniul cultural prin reabilitarea şi introducerea în circuitul turistic a monumentului istoric şi de arhitectură din localitatea Cosâmbeşti. Pentru realizarea acestui obiectiv vor fi efectuate lucrări de reabilitare asupra conacului Bolomey şi va fi amenajat parcul dendrologic aferent ansamblului, de pe malul drept al râului Ialomiţa. Ruinele conacului Bolomey vor fi transformate în ateliere de restaurare, săli de expoziţii şi concerte.

Valoarea proiectului, finanţat în proporţie de 98% din fonduri europene, se ridică la 22 milioane de lei. „Credem că lucrările vor începe în primăvara anului 2020. Există un proiect pentru refacerea întregului domeniu, parc, anexe, pentru a crea aici un centru cultural multifuncţional. Sunt siguri că în câţiva ani, conacul va reuşi să se autofinanţeze“, a explicat Florin Vlad, directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa, în administrarea căruia se află conacul Bolomey. Reabilitarea conacului va dura, conform proiectului, până în anul 2023.

Turismul de conac

Conacul este o emblemă a judeţului Ialomiţa, susţine şi directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Ialomiţa, Elena Pacală, iar includerea acestor obiective într-un circuit turistic, istoric şi cultural reprezintă o miză importantă pentru autorităţile judeţului: „Ialomiţa are ca identitate culturală, spirituală, chiar conacul, pentru că aici au fost ferme mari, zone agricole, moşii întinse şi toţi aceşti moşieri aveau conace. Conacul este emblema acestui judeţ şi am putea avea un traseu cultural şi turistic minunat, mai ales că pescuitul şi vânătoarea se leagă de conac“.