Slobozia: Oraşul din sufragerie

Arin Panait locuieşte într-un apartament cu două camere din zona Pieţii din Slobozia şi are în sufragerie un oraş în miniatură, la scara 1:84. Macheta, complet automatizată, conţine 21 de metri de cale ferată dispuşi pe două circuite pe care rulează simultan şapte trenuri ce funcţionează după culoarea semafoarelor.

Diorama din sufrageria lui Arin reproduce fidel detaliile unui oraş german din anii ’70 şi este construită în mare parte din materiale reciclabile. Micuţul oraş poartă numele de Blumenberg şi are toată infrastructura necesară unui centru urban: şosele, semafoare, iluminat public, pasarele, trotuare, terase, poduri, tunele, gară, primărie, poliţie şi multe altele.

Arin a construit semafoarele din mine de pix, piese lego şi leduri. Toate sunt funcţionale şi sincronizate în sensul siguranţei circulaţiei. Trenurile respectă culoarea semaforului şi, dacă în viaţa reală se mai întâmplă accidente feroviare, în ”Oraşul din sufragerie” aceste incidente sunt excluse.
S-a născut în gară
Arin Panait s-a născut pe 17 septembrie 1962 în gara din Piatra Neamţ, după opt luni de sarcină. „Părinţii mei plecaseră la Vatra Dornei în concediu, iar în gară la Piatra Neamţ un călător a scăpat geamantanul pe burta mamei. Atunci i s-a rupt apa şi am fost născut în gară“, spune Arin, care mai adaugă că mulţi dintre prieteni au pus pasiunea lui pentru trenuri pe seama locului inedit de naştere. După şcoală, Arin a lucrat la Depoul Palas şi mai apoi la Întreprinderea Judeţeană de Transport Local (IJTL) Constanţa unde a pus pe şine primul tramvai din oraş.
Diorama unicat
Arin Panait s-a apucat de modelism feroviar în 2007, ambiţionat de nişte prieteni care nu îl credeau în stare să realizeze o dioramă. „Am început pe covor şi am ajuns acum la o dioramă cât jumătate din cameră“, spune modelistul, care mai adaugă că în tot acest timp s-a bucurat de suportul soţiei.

A construit relieful din polistiren expandat şi apoi l-a acoperit cu ipsos şi iarbă sintetică, şoselele sunt din carton scos la imprimantă, trotuarele din linoleu, bordurile din beţe de chibrit, iar stâlpii de iluminat din mine de pix şi leduri. Locomotivele şi vagoanele sunt tunate, iluminate şi îmbătrânite după tehnici publicate şi pe site-ul lui www.trenulete.info. Niciun detaliu nu i-a scăpat lui Arin, care a confecţionat chiar şi jardiniere cu flori pentru ferestrele caselor, semne de circulaţie, pasarele şi balustrade.

Pentru că a vrut ca toată munca lui să prindă viaţă, feroviarul nostru a automatizat întreaga dioramă, după o schemă logică gândită de el. Sistemul de control al circulaţiei trenurilor este reprodus după cel al CFR, cu Blocuri de Lumini Automat.Trenurile circulă după culoarea semafoarelor, iar barierele sunt puse şi ridicate în funcţie de circulaţia trenurilor.

Diorama are 2,8 metri lungime şi 1,5 metri lăţime, două circuite care totalizează 21 de metri de cale ferată, tunele, poduri, terase şi parcuri. În acest moment, macheta lui Arin este singura dioramă în sistem analog, complet automatizată din ţară.
Proiect similar
Arin Panait a finalizat diorama, însă nu vrea să renunţe la pasiunea lui şi îşi propune să înceapă un alt proiect la o scară mai mică, unde să reproducă în detaliu un cartier constănţean cu trasee de tramvaie care să circule după semafoare şi să oprească în staţii.
„Vreau să vând diorama pe care am construit-o acum pentru că nu am loc şi nici bani să îmi desfăşor următorul proiect“, spune Arin, care precizează că actualul proiect s-a autofinanţat din lucrările de service pe care le-a prestat pentru diverşi colecţionari de trenuleţe.