Slobozia: Muzeul Agriculturii furnizează recuzită de film

Când au de turnat un film de epocă, regizorii şi scenografii ştiu unde să se adreseze pentru recreerea atmosferei: la Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia.

Trăsura cu care s-a plimbat Nicolae Iorga, cel mai mare teasc de struguri din Europa, un hambar din secolul XVIII, un aparat de fotografiat cu burduf,o centrală telefonică manuală pot fi admirate la muzeu.

Trăsura lui Nicolae Iorga a fost găsită la Săliştea Sibiului,locul unde marele istoric îşi petrecea vacanţele. În primavaralui 1989, muzeograful Răzvan Ciucă a explorat Săliştea Sibiului, în căutare de obiecte istorice de colecţie. Primul loc pe care l-a cercetat a fost cimitirul satului. La mormântul filozofului Dumitru Roşca s-a întâlnit cu un localnic, care i-a povestit muzeografului cum obişnuia Nicolae Iorga sa se recreeze la Săliştea. Bunicii lui aveau o trăsură trainică ce îl aştepta tot timpul la gară pe marele istoric, când acesta îşi anunţa sosirea.

„Mi-a trebuit multă muncă de lămurire cu proprietarul trăsurii, până l-am convins să o cedeze muzeului“,declară Răzvan Ciucă, directorul unităţii.De serviciile trăsurii s-a bucurat şi marele poet George Topârceanu,când se afla în vacanţă la Săliştea Sibiului.

Cel mai mare teasc
În vecinătatea muzeului este amplasat un colac de puţ, din piatră, ce datează din anul 1853. Remarcabila piesă are inscripţionată în limba chirilică mesajul „S-a ridicat cu cheltuiala lui Aron Nedelcovici“. Pe la 1850, un cârciumar evreu din satul Pitişteanu s-a îndrăgostit de o româncă din sat. Din dragoste pentru ea, a renunţat la religia mozaică şi s-a convertitla ortodoxism. În cinstea acelui moment, a ridicat colacul de puţ. Sub acoperişul impresionantului lăcaş de cultură de la Slobozia se află şi cel mai mare teasc pentru struguri din Europa.

Piesa datează din anul 1829, este realizată din lemn de stejar şi are o inscripţie în limba maghiară: „Văduva nobilului Ladanyi Samuel“. În momentul când a fost găsită, la Baia-Mare, unealta încă era folosită la storsul strugurilor. „Îmi aduc aminte că l-am găsit pe 25 septembrie 1980, în curtea lui Voith Geza, un localnic din Baia-Mare. Când a aflat că vrem să îl includem în patrimoniul naţional, nu a stat prea mult pe gânduri şi ni l-a dăruit“, îşi aminteşte Răzvan Ciucă.

Teascul este impresionant ca dimensiuni are o înălţime de 4 metri, o lungime de 9 metri, iar medelniţa (vasul unde se storc strugurii) are o capacitate de stocare de 600 de kilograme. Un alt punct de atracţie este hambarul de la Socet, utilizat în gospodărie la depozitarea produselor alimentare.

Hambarul de la Socet
Realizat din lemn de fag şi mesteacăn hambarul a fost folosit iniţial pe post de ladă de zestre, dar de-a lungul anilor a fost transformat în loc de depozitare a cerealelor. Pe faţada principală se găseşte inscripţia, în limba slavonă: „Adus din Ţara Făgăraşului în timpul lui Matei- de la Costa am primit acest obect ca zestre în anul 7210 (1702)“.

„Hambarul prezintă legăturile tradiţionale dintre ţinuturile din Ţara Pădurenilor şi Ţara Românească. L-am găsit întâmplător,când organizam o expediţie de cercetări în Transilvania“, îşi aminteşte Răzvan Ciucă.

Regina maşinilor de cusut
O piesă de foarte mare valoare prin complexitatea ei este şi maşina de cusut Original-Victoria, obiect realizat la început de secol XX, la fabrica din Magdeburg, Germania. Maşina este un aparat de cusut cu acţionare de la pedală, folosită pentru coaserea materialelor textile subţiri şi semigroase. Maşina provine de la o muzeografă care o avea moştenită de la bunica ei.

„Femeia era grav bolnavă. Nu avea bani nici pentru medicamente. Am plătit peea puţin“, îşi aduce aminte directorul. Maşina de cusut face parte dintr-o colecţie de valoare europeană.