Slobozia: „Micul Peleș“ din Bărăgan, lăsat în paragină

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Conacul Bolomey, locul seratelor muzicale de altădată, se degradează pe zi ce trece. Autorităţile nu au bani pentru renovare, iar conacul riscă să se prăbuşească în orice moment

O adevărată frântură de istorie zace părăsită în uitare, la intrarea în localitatea Cosâmbeşti. Conacul Bolomey, înscris de altfel şi în lista monumentelor istorice, a ajuns o ruină. Autorităţile nu dispun de fonduri pentru restaurare, iar conacul nu îşi va mai recăpăta strălucirea şi importanţa de altădată.

Unic în Bărăgan

Construit undeva la finele secolului al XIX-lea, de o anume familie Gheţu, al cărui nume se pierde în istorie, ajutată de câţiva meşteri italieni, conacul a fost cumpărat, în 1932, de boierul Constantin Bolomey, originar din Elveţia. „Conacul în sine, prin materialele de construcţii folosite, poartă amprenta specifică începutului de secol XIX“, spune Elena Pacală, coordonatorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Ialomiţa. Clădirea, una masivă, s-a impus în Bărăgan ca o construcţie unică.

„Conacul a îmbinat diverse elemente de arhitectură, iar stilul eterogen, stil care i-a fost atribuit, a făcut din el o construcţie unică la nivelul Bărăganului. Eterogenitatea conferă unicitate. Conacul avea o formă în plan apropiată de pătrat, care prezenta două decroşeuri la faţada principală şi cea posterioară“, mai spune Elena Pacală.

Moşierul mai deţinea în zonă, printre altele, o biserică, o cărămidărie, hectare întregi de pădure şi orezărie. „Aici, unde am eu casa acum, era o fierărie şi o cantină a boierului Bolomey. Pe locul viran de lângă mine, avea o rotărie şi o magazie, iar pe deal erau trei grajduri de vaci“, îşi aminteşte Tudorache Chiciorea, un localnic în vârstă de 62 de ani. Aceasta mai spune că boierul Bolomey „dădea de muncă la tot satul şi îngrijea conacul cum nu se poate mai bine.“



Legendă sau adevăr?

Totuşi, legendele care circulă printre localnici fac din boierul Constantin Bolomey un personaj cât se poate de negativ. „Din câte se pare, la nivel de zvon, Bolomey era un boier aspru, care îşi pedepsea angajaţii de cele mai multe ori fără motiv. Îi închidea în beciuri şi îi biciuia până la sânge. Cel puţin astea sunt legendele care circulă în jurul numelui său“, mai spune Elena Pacală.

image

Pe de altă parte, fostul ministru al Culturii, Răzvan Theodorescu, rudă prin alianţă cu moşierul Bolomey, spune că familia Bolomey era una distinsă, care nu ar fi recurs la astfel de practici. „Familia Bolomey era o familie de elveţieni, din Geneva. Cu toţii erau oameni distinşi. Printre ei, avocaţi sau arhitecţi. Constantin Bolomey nu a fost un tiran, astea sunt doar zvonuri lansate într-o comunitate restrânsă“, spune istoricul Răzvan Theodorescu.

Ani de-a rândul, conacul a fost locul seratelor muzicale, cunoscută fiind pasiunea soţiei boierului Bolomey pentru muzică. „Soţia boierului era o adevărată melomană. Nu se cunosc nume ale unor personalităţi ale vremii care să fi vizitat conacul şi să fi luat parte la seratele muzicale care se organizau cu periodicitate, însă sigur boierii aveau oaspeţi de seamă“, spune Elena Pacală.

Crescătorie de pui şi depozit de legume

Conacul a încăput, însă, pe mâna comuniştilor, care au transformat conacul în CAP şi au amenajat în zonă o crescătorie de pui şi un depozit de legume. „Eu am venit la Cosâmbeşti acum 38 de ani. Ştiu că pe vremea Ceauşeştilor, conacul a deservit ferma din Bora, pe post de crescătorie de pui, şi CAP-ul din Cosâmbeşti, ca depozit de legume şi îngrăşăminte“, rememorează Maria Băjan, o localnică în vârstă de 78 de ani. Lăsat de izbelişte, micul Peleş a început să se degradeze, punctul culminant fiind atins imediat după Revoluţie, când conacul a fost practic devastat de hoţii de fier vechi.

image

„Conacul s-a degradat treptat, dar cel mai rău a fost după Revoluţie, când a ajuns să fie furat bucată cu bucată“, rememorează Elena Pacală. Undeva în 1997, conacul a intrat în patrimoniul Consiliului Judeţean. „O lucrare atât de importantă din punct de vedere istoric nu trebuie lăsată în paragină. Noi am predat-o Consiliului Judeţean, crezând că ei sunt mai avuţi şi vor restaura monumentul“, spune Bogdan Popescu, primarul din Cosâmbeşti.

Citiţi mai multe în „Adevărul de Seară“ de astăzi!

Slobozia

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite