Slobozia: Ialomița, codașă la atragere de fonduri europene

Proiectele aprobate se referă, în mare parte, la reabilitarea infrastructurii

Din cele 81 de proiecte depuse de administraţiile locale, în acest an, doar 14 au primit finanţare. Cele mai importante proiecte aprobate se derulează în Feteşti şi Urziceni şi vizează modernizarea infrastructurii de apă şi canal.

Absorbţie slabă

Deşi Uniunea Europeană „ne roagă“ să realizăm proiecte viabile, administraţiile locale din inima Bărăganului sunt incapabile să atragă finanţările comunitare. Din cele 81 de proiecte depuse, până la această dată, puţin peste 15% au reuşit să treacă de comisia de validare. „Din statisticile noastre doar 14 proiecte au fost aprobate, diferenţa regăsindu-se pe lista celor respinse“, declară, sec, Roxana Stan, purtător de cuvânt al Prefecturii Ialomița.

Printre primăriile care au primit finanţare europeană se numără orașele Amara, Ţăndărei, Urziceni şi Slobozia, dar și comuna Reviga. Dealtfel, staţiunea Amara este ,de departe, cel mai „european“ oraş din judeţ. Primăria acestei urbe  a accesat, de-a lungul anilor, mai multe proiecte care au vizat construcţia reţelei de gaze, modernizarea infrastructurii rutiere, extinderea canalizării şi realizarea unei surse de apă.

„Acum, avem în execuţie proiectul de modernizare a parcului din staţiune, care valorează 4,2 milioane de euro, iar în perspectivă vrem să construim o centrală fotovoltaică“, spune primarul Victor Moraru, adăugând că valoarea proiectelor europene implementate, în staţiune, până în prezent, este de peste 15 milioane de euro.

Evaluare suspectă

În acest an Primăria Feteşti a depus mai multe proiecte a căror realizare se baza pe fonduri comunitare, însă norocul nu i-a surâs decât pentru o parte dintre ele. „Am primit 22 de milioane de euro pentru reabilitarea reţelei de apă şi canal, proiect prin care vom înlocui 90 de kilometri de canalizare şi vom extinde cu 17 kilometri reţeaua de alimentare cu apă. Am fost dezamăgit să aflu că proiectul care viza montarea mai multor surse alternative de căldură, în unităţile de învăţământ, a fost respins”, spune Gheorghe Catrinoiu, primarul municipiului Feteşti, care mai adaugă că valoarea proiectului respins era de peste 700.000 euro.

Dacă proiectul energiei alternative ar fi fost aprobat, în 2011, toate şcolile din Feteşti beneficiau de panouri solare şi termosobe cu peleţi. „Mi s-a spus că proiectul nu a fost compact. Nu ştiu după ce criterii fac dânşii punctarea, însă cred că proiectul era nemaipomenit, în primul rând pentru că promova energia verde“, spune Gheorghe Catrinoiu, primarul de pe malul Borcei.

Citiţi mai multe amănunte în ediţia de astăzi a cotidianului „Adevărul de Seară“ Slobozia !