Slobozia: Elena Rența – A adus la lumină Rhytonul de la Piscul Crăsani

Este arheolog-muzeograf  la Muzeul Județean de Istorie Ialomița de peste 30 de ani, timp în care a scos la iveală, „din colbul Bărăganului“ zeci de așezări sau piese din vremuri străvechi ale istoriei.

Născută în inima Moldovei, muzeografa a fost atrasă de tainele istoriei încă din clasele primare, datorită învățătorului din sat, un mare pasionat de trecut. „Am avut parte de un dascăl care mi-a insuflat o mare pasiune pentru istorie. Învățătorul meu, domnul Vasile Duță, a fost învățătorul bunicii mele, al părinților mei și al meu. A fost un om de mare valoare, care iubea istoria acelor locuri“, spune Elena Rența.

Arheologia, marea dragoste
Liceul l-a absolvit la Adjud, acolo unde profesorul de istorie i-a canalizat pasiunea înspre arhelogie. „Pot spune de la el mi se trage pasiunea pentru arhelogie, pentru săpături, pentru artefacte. Obișnuia să proiecteze filme documentare în timpul orelor, în care erau descrise săpături și descoperiri pe diferite șantiere arheologice. Atunci am realizat că asta vreau să fac“, spune muzeograful.

După absolvirea liceului, este admisă la Facultatea de Istorie din Iași, moment în care intră prima dată în contact cu șantierele arhelogice din zonă.

Profesor în Balcani
După ce a terminat facultatea, a devenit profesor de istorie la școala generală din comuna Balcani, județul Bacău. A lucrat acolo timp de trei ani, iar în 1976 se hotărăște să vină în Slobozia.

„Sora mea era inginer chimist și primise un post la Combinatul Chimic. Atunci mi-am zis să-mi încerc și eu norocul la Muzeul Județean de Istorie, unde am câștigat concursul. Vreau să vă spun că Slobozia ne-a primit cu brațele deschise, nu am avut niciun fel de probleme de adaptare“, spune Elena Rența.

Mii de ore de muncă pe șantier
Din acel an și până în present, a „răscolit“ câmpia Bărăganului în lung și în lat, în căutarea istoriei.
„Am ieșit în teren după doar câteva zile de la angajare. Director era atunci domnul Răzvan Ciucă, actualul director de la Muzeul Agriculturii, care era un adept al muncii în teren. Mi-a plăcut tot ce făceam, orele treceau pe nebănuite, fără să mă plâng de oboseală“, spune arheologul.

S-a specializat în epoca fierului, care este caracteristică mileniului I î.e.n. A participat la sute de săpături, în tot județul Ialomița, a descoperit piese cu valoare națională și mondială, a scris o carte și a colaborat cu articole la editarea a peste 50 de publicații.

În prezent, lucrează la o monografie care se va intitula „Cercetările arhelogice de salvare de la Ciulnița, județul Ialomița (1994- 1997)“, carte care va vedea lumina tiparului anul viitor.

Citiți mai multe amănunte în ediția de astăzi a cotidianului „Adevărul de Seară“ Slobozia!