Povestea celui mai titrat fotbalist din Bărăgan

Adrian Mihalcea, unul dintre cei mai buni atacanți români ai ultimului deceniu

Adrian Mihalcea are în vitrină două titluri naţionale şi trei cupe ale României, toate câştigate cu Dinamo Bucureşti. A participat la Campionatul European de Fotbal pentru Tineret şi are 16 prezenţe la lotul mare al României, unde a fost coleg de vestiar cu marele Hagi.

A început să practice fotbalul la grupa de copii a Olimpiei Slobozia şi a continuat la juniorii Clubului Sportiv Şcolar Slobozia, sub supravegherea lui Constantin Prepeliţă şi Mihai Basarab. După opt ani de juniorat, a jucat la Andrias Andrăşeşti, în divizia judeţeană. Avea doar 15 ani. După un an de zile, se întoarce la Slobozia şi joacă, pe rând, la echipele oraşului, Unirea şi Abatorul, ambele concurând în Divizia C.

Primul pas spre afirmare vine în vara lui 1995, când a fost transferat la Dunărea Călăraşi, echipă ce juca în Divizia B. Jocul său bun la echipa călărăşeană nu a trecut neobservat de echipele din Liga I. Mişcarea decisivă o face Dinamo Bucureşti, care, în 1996, îl înregimentează.

Remarcat de ministrul de Interne
„Ministrul de Interne de atunci, Doru Ioan Tărăcilă, este călărăşean şi m-a văzut la câteva meciuri ale Dunării. Am fost recomandat de domnia sa la Dinamo, care a trimis câţiva reprezentanţi să mă vadă la lucru. Le-a plăcut şi, în vară, am ajuns în probe la Dinamo. Nu a fost nicio problemă, am fost acceptat imediat“, spune Adrian Mihalcea.

              Perioada de glorie, în tricoul lui Dinamo

A urmat o perioadă de glorie pentru tânărul sosit din praful Bărăganului. A debutat într-o partidă, disputată acasă, cu Gloria Bistriţa, pe care câinii au câştigat-o cu 3-0.

„Ţin minte că am fost aruncat în luptă în minutul 80 şi, după doar câteva minute, am obţinut un penalty care a închis tabela la 3-0“, rememorează fotbalistul.

Coleg cu Hagi
Din acel moment a început să prindă, constant, primul 11 al echipei Dinamo şi a ajuns să fie convocat la echipa naţională de tineret, aflată sub conducerea lui Victor Piţurcă, echipă ce este considerată de specialişti drept cel mai bun lot din istorie, la nivel de tineret.

„Doamne, ce echipă aveam atunci, în 1998. Hâldan, Florentin Petre, Contra, Lobonţ sau Dănciulescu... sunt doar câteva nume grele din echipa de atunci. Ne-am calificat de pe prima poziţie la Turneul final, turneu organizat de România. Din păcate, în grupe ne-a lipsit şansa“, spune, cu regret, Adrian Mihalcea.

La Dinamo, anii au trecut mustind a glorie pentru Adi. A câştigat în şase sezoane, petrecute sub culorile alb-roşii, două campionate, două cupe ale României şi este convocat la echipa mare a României.

     Alături de prietenul și fostul coleg de la Dinamo, Vlad Munteanu

„Am avut o şansă unică atunci, să apuc să joc în aceeaşi echipă cu marele Gheorghe Hagi. Era uluitor! Pot să zic că am apucat finalul de carieră al Generaţiei de Aur“, spune, emoţionat, Adi.

 În ultimul an petrecut la Dinamo, s-a clasat pe locul 2 în clasamentul golgeterilor, cu 18 reuşite.

„Italia, dragostea mea“
Cu o carte de vizită impresionantă, a fost transferat de clubul italian Genoa 1893, ce activa în liga secundă din Italia. Timp de un sezon şi jumătate, a jucat în 44 de meciuri şi a marcat 11 goluri. A venit, apoi, transferul la Hellas Verona, tot în divizia B, unde a jucat doar un sezon.

„A fost o perioadă frumoasă din cariera mea. Am jucat pentru două echipe cu tradiţie din Italia, alături de jucători foarte buni, chiar dacă evoluam în liga secundă“, declară Adi Mihalcea.

În 2004, îşi face revenirea acasă, la Dinamo, echipă cu care câştigă o altă Cupă a României. În vara urătoare, îşi încearcă norocul în Coreea, dar nu rezistă mai mult de 6 luni şi vine acasă la FC Vaslui, unde joacă un retur.

În inima Mediteranei
 În 2006, ia drumul Ciprului şi joacă la Aris Limassol, pentru două sezoane. Pleacă un an la rivalii de la AEL Limassol, iar în 2009 revine la Aris.

            Alături de cele două fete ale sale

„Au fost patru ani la superlativ, din toate punctele de vedere. Aveam condiţii bune de antrenament, un salariu peste media campionatului românesc, totul excelent. Vreţi să vă spun ceva interesant? Când am ajuns în urmă cu cinci ani acolo, eram 24 de jucători români în campionatul cipriot“, spune fotbalistul.

În prezent este unul din atacanții noii promovate Concordia Chiajna pe care vrea să o ajute să rămână în Liga I, iar, în plus de asta, vrea să termine Şcoala de Antrenori.