Cum acţionau legionarii la Olt în anii ’40. Evreii din Caracal şi Corabia, bătuţi şi ameninţaţi cu moartea să-şi abandoneze casele
0
În judeţul Olt, acţiunile legionarilor nu au avut amploarea celor din Capitală, dar nici nu se poate că acestea au lipsit. Majoritatea acţiunilor au ocolit capitala de astăzi, Slatina, şi s-au concentrat mai mult pe oraşele mari de la acel moment, precum Caracal şi Corabia. În general, mişcarea legionară în judeţ s-a limitat la agresiuni fizice şi „deposedări” de bunuri.
Un „cuib” de legionari cuprindea de la 3 la 13 oameni, comandaţi de un om. Potrivit cărţii „Mişcarea legionară sub lupa poliţiei - Documente”, volum îngrijit de autohtonii prof. Doru Dina şi prof.dr. Dorin Teodorescu, şeful de cuib „nu era numit”, fiecare legionar având posibilitatea „de a aduna în jurul său un grup al cărui şef devenea”. Reţeaua acestor şefi de cuib constituia „scheletul” întregi mişcări populare. În momentul în care se înmulţeau, grupurile se organizau „sub comandă” pe comune, plăşi, judeţe şi provincii. Cuiburile erau grupate în unităţi, după criteriul vârstei şi sexului. Existau „Frăţiori de Cruce” care cuprindeau tineri până la 14 ani, „Frăţii de Cruce” cu tineri până la 19 ani, şi „Cetăţui” care cuprindeau persoane de sex feminin. Pentru a avea un impact cât mai puternic asupra mulţimilor, fiecare cuib purta numele unei personalităţi din istoria neamului sau al unui erou din istoria Mişcării Legionare, din cultura românească sau ale unor evenimente istorice ori sărbători religioase.
În judeţul Olt, mişcarea legionară nu s-a manifestat la fel de violent ca în marile oraşe ale ţării de la acel moment, perioada anilor 1930-1940. A existat, însă, o mişcare legionară la nivelului judeţului Olt, pe atunci numit Romanaţi, din care făceau parte, conform volumului anterior menţionat, persoane precum: Ion Druiu, Petre Zegheanu, Ilie Popa etc. Astfel, în cartea semnată de prof. Doru Dina şi prof.dr. Dorin Teodorescu, este relatat cuprinsul unei note a Poliţiei judeţului Romanaţi (parte acum din judeţul Olt, n.r.), unde se vorbeşte despre unele fapte ale legionarilor care activau la Olt, nota fiind semnată de comandantul militar al Poliţiei Corabia.
„Poliţia judeţului Romanaţi no. 1327 şi 128 – 1941 februarie 15. Domnule Prefect, la ordinul dvs. nr. 3236 din 11 Februarie 1941 şi ordinul nr. 3716 telefonic din 14 Februarie 1941, raportăm cu privire la cercetarea tuturor abuzurilor săvârşite de legionari dela guvern şi până la data rebeliunei, cele ce urmează: Sectorul legionar Corabia având ca şef pe legionarul Alexandru Ştefănescu, a luat în stăpânire, fără să existe vreo formă legală, casele următorilor evrei: 1. Rubin Beneroiu – casa şi lucrurile din ea. 2. Fradis Abraham – lucrurile din casă. 3. D. Marcovici – lucrurile din casă. 4. Oziaş Zaharia – un magazin de haine şi lucrurile din casă. 5. Victor Pacovici - lucrurile din casă, magazinul de librărie şi ceasornicărie. 6. Moscu Lewi - lucrurile din casă. 7. Buton Lewi – magazin de manifactură şi lucrurile din casă.
În ziua de 27 Noiembrie 1940, un număr de circa 70 de legionari, identificaţi de noi şi raportaţi cu Nr. 682 din13 Februarie 1941 Parchetului Militar Craiova, cu ocazia punerei în posesie a evreilor sus arătaţi de către d-l Prim Procuror al Tribunalului R-ţi (Romanaţi, n.r.), Niculescu şi D-l Jude de Instrucţie Matei au manifestat şi tras focuri de armă pe străzile principale ale oraşului (Corabia, n.r.). În aceeaşi zi au fost luaţi dela hotel şi de pe stradă Haschel Benerojo, Moscu Benerojo, Isidor Rosenzvaig, Paul Răsureanu, evrei şi picherul CFR Matei Răgălie, aduşi la Poliţia Legionară au fost bătuţi. DI8ntre toţi aceştia a reclamat singurul Matei Răgălie Prefecturei Jud. R-ţi (Romanaţi, n.r.), iar rezultatul cercetărilor s-a raportat de noi la 20 Decemrie 1940”, se arată în nota Poliţiei anterior menţionată.
Acelaşi document relevă faptul că lt.col. în rezervă I. Protopoescu cu soţia şi Grigore Dumitrescu, secretarul Primăriei Corabia, au fost aduşi în piaţa centrală a oraşului şi maltrataţi. Nota cu pricina mai arată că, în zilele de târguri săptămânale, poliţia legionară, al cărei şef era Ştefănescu Alexandru, nu permitea la alţi negustori să cumpere vite sau, dacă îngăduiau, impuneau anumite taxe acestora. Sectorul legionar Corabia exercita comerţ ca: librărie, manufactură, restaurant, mezelărie fără autorizaţii legale şi „fără să plătească taxele respective către Stat şi comună”.
Evreii din Caracal şi Corabia, ameninţaţi cu moartea
O altă notă relatată în volumul „Mişcarea legionară sub lupa poliţiei - Documente” se referă la acţiunile organizate ale legionarilor din judeţul Romanaţi de atunci (Olt, în prezent), care i-ar fi alungat din propriile case pe evreii din oraşul Caracal, cea mai importantă localitate din teritoriu. Nota este adresată prefectului judeţului Romanaţi de către şeful Poliţiei oraşului Caracal, Gh. Elisievici, era datată 16 feb. 1941 şi clasificată „F. Urgent”.
„Domnule Prefect, în cursul lunei Noembrie 1940, conducătorii mişcării legionare din Romanaţi, Druiu Ion, Petre Zegheanu, Ilie Popa, ajutaţi fiind de alţi legionari, au forţat pe toţi evreii din Caracal să părăsească judeţul Romanaţi şi în urma plecării unora din aceştia au ocupat magazinul de librărie al evreului M. Barata, cu marfă de circa 1.000.000 lei, locuinţa evreului Milan Emanuil din str. Eremia Grigorescu, în care a fost făcut căminul F.D.C.ior şi luându-i lucruri casnice în valoare de câteva sute de mii lei, lucruri casnice din locuinţa rabinului evreesc Schleifstein Simion în valoare de câteva zeci de mii de lei, iar evreii Marcel, Grimberg şi Fraţii Habar au fost forţaţi să le predea primul magazinului de ceasornicărie, iar secunzii depozitul de băuturi spirtoase, cu care urma să se ănchee tranzacţii. Toace aceste cazuri de cerceteazăde către această Poliţie şi de către Parchetul Romanaţi.
Din ordinul D-lui Petre Zegheanu, fost şef al acestei Poliţii, s-au făcut o serie de percheziţii domiciliare în cursul lunii Ianuarie 1941, la diferite personalităţi din Caracal, care se cercetează de către Parchetul Romanaţi.
Au fost bătuţi diferiţi locuitori printre care zaraful Ilie Tănăsoiu, avocatul Tober Sami şi avocatul C-tin Ionaşcu, care din cauza ameninţărilor a părăsit oraşul Caracal, stabilindu-se în Bucureşti. Legionarii din Sectorul 11 Corabia au bătut pe toţi evreii din Corabia din care cauză aceştia au părăsit oraşul, iar legionarii se sub comanda şefului de sector Ştefănescu Alexandru le-au luat toate bunurile.
Tot aceiaşi legionari au ameninţat cu moartea şi au schingiuit pe D-l col. Pensionar Protopoescu, fost Primar al oraşului Corabia, soţia acestuia şi Gr. Dumitrescu, secretarul general al Primăriei Corabia (...)”.
Mai puteţi citi pe acelaşi subiect:
Arad: Mişcarea Legionară a fost sprijinită puternic de preoţi
Se încarcă comentariile...
