Slatina: Virgil Stancu, pompierul pasionat drumeţiile montane

Virgil Stancu

Este cel mai vechi salvator de la Descarcerare şi are la active sute de vieţi salvate. În timpul liber îi place să urce pe munte. 

Virgil este angajat la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă din 1995. A ales cariera militară pentru că i-a plăcut dintotdeauna disciplina. “Tatăl meu a lucrat peste 30 de ani  ca militar la Caracal. El m-a făcut să aleg această meserie. Şi fraţii mei sunt tot militari”, povesteşte Virgil Stancu.
Iniţial a lucrat pe autospeciala care merge la incendii. Din 2002 este comandantul echipajului de la Descarcerare. Deşi are o meserie de care  mulţi fug, pompierul vorbeşte cu drag despre ceea ce face. Se bucură atunci când salvează vieţi, dar şi suferă când nu o poate face. “Eu conduc echipajul de Descarcerare şi încerc să ajung cât mai repede pentru că ştiu că şi o secundă contează când e vorba de salvarea unei vieţi omeneşti. E foarte greu să nu poţi salva un om dintre fiare, dar şi mai greu este ca după ce îl salvezi să îl vezi cum moare şi să nu poţi face nimic”, mărturiseşte pompierul

“Meseria mă încarcă de energie”

Virgil Stancu spune că nu a regretat nicio clipă că şi-a ales această meserie. “Mulţi dintre colegii mei mi-au spus că visează urât noaptea sau că le vine în minte imaginea de la o intervenţie, dar eu nu am probleme de genul ăsta. Cea mai grea intervenţie mi s-a părut un accident de circulaţie produs în apropiere de Căcâna, în care o fetiţă de câţiva ani a murit. Imediat după intervenţie mi-am sunat copilul să văd ce face. Această meserie mă afectează, dar mă şi încarcă de energie. Îmi dau seama cât de scurtă este viaţa şi că merită trăită”, a povestit militarul. 
Virgil este pasionat de urcatul pe munte. De fiecare dată când merge în concediu, alege muntele, pentru că îi place foarte mult. Cel mai des vizitează Stâna de Vale şi Postăvaru.

Profil:
Născut. 19 iunie 1972, la Caracal
Studii. Şcoala Militară de Subofiţeri – Pompieri “Pavel Zăgănescu” Prahova
Familie. Căsătorit, are un copil

Întrebări şi răspunsuri

Ce simţiţi când o persoană vă mulţumeşte pentru că i-aţi salvat viaţa?
O mare satisfacţie. Mi s-a întâmplat ca o victimă rămasă încarcerată să mă ţină de mână pe tot parcursul intervenţiei şi să mă roage să nu plec de lângă ea. Nu pot să descriu ceea ce simţi atunci, este foarte greu

În cazul în care copilul dumneavostră ar alege această meserie, ce i-aţi spune?
L-aş susţine şi aş fi alături de el aşa cum au făcut şi părinţii mei cu mine. Este o meserie frumoasă, pentru că salvezi vieţi, dar este şi grea, atunci când nu o poţi face.