Stiri din Slatina

Profesorul Traian Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpiei Boianului a reconstituit la Drăgăneşti  o aşezare tell, specifică culturii Gumelniţa, inspirat fiind de descoperirile arheologice făcute la Drăgăneşti-Olt. Parcul se află la una din ieşirile în oraş şi este primul din Europa.

Satul este format din şase colibe în mărime naturală, ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un şanţ de apărare şi gard din nuiele împletite . Intrarea se face pe o punte din lemn pe sub care trece un fir de apă. Una din colibe este casa unui pescar, iar la intrare te întâmpină câţiva peşti agăţaţi de tindă şi o plasă de pescuit, dar şi câţiva solzi împărştiaţi în ţafa casei, alta este casa agricultorului, iar ştiuleţii de porumb de la intare te avertizează că suntem în plină campanie de recolat. Din peisaj nu lipseşte nici casa olarului, dar şi un mormânt specific acestei culturi, groapa fiind ovală, iar sheletul are picioarele şi braţele aduse la piept. A fost reconstituită şi o locuinţă lacustră, folosită în vechime pentru depozitarea proviziilor pentru că aşezările erau ridicate pe văi des inundate.

”Arheoparcul este  o uliţă de la sat. În perioada neolitică aşa luau naştere aşezările, cu un grup mic de locuinţe şi pe măsură ce se înmulţea populaţia se construiau şi colibe noi. Ne-am pregătit foarte mult şi am muncit împreună cu angajaţii muzeului Câmpiei Boianului zi de zi timp de un an pentru a reuşi să terminăm tell-ul Gumelniţa”, a explicat Traian Zorzoliu. Multe dintre lucrările din acest parc au fost făcute manual, investiţia fiind 15 000, dintre care 10 000 de lei fiind daţi de Consiliul Judeţean Olt, iar restul din sponsorizări.

Străinii au fost impresionaţi de casele neolitice

Parcul a fost inclus în partea practică a Conferinţei Internaţionale de Arheologie Aeriană, iar inaugurarea lui s-a făcut sâmbătă în prezenţa experţilor străini care au rămas uimiţi de aşezarea pe care au văzut-o. « Este incredibil, nu am mai văzut niciodată aşa ceva. Uite stăm unde stăteau oamenii din preistorie », a spus un arheolog din Anglia. « Pictura este deosebită şi am fost surprinsă de numărul mare de elemente incluse de cei care s-au ocupat de reconstituire într-un spaţiu atât de restrâns. Este selecţie de aşezări omeneşti aparţinând unor culturi şi perioade istorice diverse”, a spus Lis Helles de la muzeul Hostebro din Danemarca.

Oaspeţii din străinătate au ascultat muzică populară, au învăţat câteva paşi de horă şi de sârbă şi au văzut cum arată şi o casă ţărănească pentru că un parc se află şi câteva case tradiţionale.
Traian Zorzoliu speră ca acest muzeu în aer liber să facă parte în viitor dintr-un circuit turistic unde vor fi şi alte muzee care vor fi construite 9 localităţi ale judeţului

Gumelţieniii, strămoşii oltenilor

Tellul gumelţian de la Drăgăneşti-Olt din mileniul VI i Hr este situat în lunca Oltului, pe malul estic al pârâului Imiog, fiind până ân 1964 înconjurat de ape. Locuitorii din Drăgăneşti îi spuneau Măgura lui Boier Iancu care a fost prorprietarul acestor pământuri. Gumelţienii evoluaseră în ceea ce priveşte organizarea interioară a locuinţelor, existând spaţii distincte, pentru locuit, pentru prepararea harenei şi pentru depozitarera uneltelor. Practicau agricultuira şi aveau săpăligi din corn de cerb şi s-a descoperit şi un depozit de grâu carbonizat.Se ocupau şi cu olăritul şi prelucrarea pieilor.