Slatina: De Paşte, oltenii calcă pe verdeaţă şi joacă „hora de pomană”

Ritualurile specifice Oltului de Paşte sunt încondeiatul de Oboga, hora de pomană de la Izbiceni, vopsirea vegetală şi decorarea ouălor pe Valea Olteţului.

Oltenii îşi păstrează cu sfinţenie obiceiurile şi tradiţiile specifice sărbătorii Învierii Domnului, de a căror respectare se crede că depinde sănătatea şi bunăstarea, dar şi obiceiuri dedicate celor dragi trecuţi în nefiinţă, despre ale căror suflete se spune că se întorc acasă de Joia Mare până la Duminica Rusaliilor. „În credinţele populare, în Sâmbăta Paştelui se deschide cerul, ard comorile şi este un moment favorabil practicării magiei. Se crede că este bine ca acum să se mănânce o bucăţică din peştele oprit de la masa de Florii, pentru a fi vioi tot anul.”, spune etnograful Claudia Balaş.
În ziua de Paşte, oltenii păstrează obiceiul spălării pe faţă cu apă în care este pus un ou roşu, iar la venirea de la biserică după ce au luat paşti trebuie întâmpinaţi la uşa casei de o brazdă de iarbă verde.

Încondeiatul ouălor, ultima vatră la Oboga

În mediul rural, gospodinele folosesc la vopsirea ouălor în Vinerea Patimilor coloranţi vegetali. „Coloranţii se amestecă cu alun, oţet, zer sau cheag. Pentru galben fierb coji de ceapă sau măr sălbatic, pentru verde cucută, iar pentru negru arin. Ca să fie cu model, pun ouăle într-un ciorap, împreună cu frunze, flori sau modele formate cu ceară, apoi le scufund în vopsea”, ne dezvăluie tehnica Maria Lăpădat, din Morunglav.

Tehnica încondeierii ouălor, odinioară folosită în toate satele de pe Valea Olteţului, astăzi mai este practicată doar în comuna Oboga, de către meşterul Tudor Diaconeasa. „Multe lucruri ale familiei Diaconeasa se află în muzeele din ţară, iar tehnica de încondeiat am moştenit-o de la tatăl şi bunicul meu. Eu le fac cu vopsea obţinută din plante, ca să reziste. Un ou încondeiat de mine ţine mai bine de 100 de ani”, spune meşterul de 86 de ani.
Dacă obiceiul numit „hora de pomană” aduna în trecut sătenii la horă, în prezent numai la Izbiceni, Vişina, Vădastra şi Tia Mare se mai practică. Pe o batistă aşezată în mijloc se pun ouă pentru lăutari, iar femeile care au morţi tineri le plătesc pentru a cânta melodia preferată de cel decedat.