Slatina: Acte de orăşean, condiţii de ţăran

Soţii Crăciun doresc măcar un autobuz pe zi în cartier

Cartier al reşedinţei de judeţ, Sărăceşti este sărac, aşa cum indică şi denumirea. Traiul la periferia Slatinei nu este întocmai comod dacă locuieşti aici. Nu există asfalt, canalizare sau gaze, iar pe timp de iarnă cartierul este izolat de restul lumii.

Sunt slătineni cu acte-n regulă, însă atunci când ies din curte nu calcă pe pavele, ci se afundă-n noroi până la glezne, nu privesc arteziene şi flori, ci gâştele bălăcindu-se-n băltoaca din drum, folosesc toaleta din spatele casei, iar copiii lor sunt nevoiţi să parcurgă câţiva kilometri pentru a merge la şcoală. Acesta este cartierul Sărăceşti, o altă faţă a Slatinei, unde locuiesc oameni ce visează să depăşească într-o zi condiţiile rudimentare întâlnite tot mai rar prin satele oltene şi să se poată mândri că sunt cetăţeni ai unui municipiu.

Copiii merg pe jos la şcoală, ultima staţie de autobuz fiind în Cireaşov (foto)

„Cari pâinea din oraş, s-o mănânci în vârfu’ dealului”

Ca să ajungi în Sărăceşti, trebuie să urci un deal ce pare să nu se mai sfârşească. „Suntem 30 de case izolate aici. Autobuzul vine doar până în Cireaşov. Aşa că plimbarea până în oraş se face musai pe jos, dacă n-ai maşină bună. Mai greu este pentru cei opt copii care vin istoviţi de la şcoală.”, ne spune Eugen Bălăşoiu.

Eugen Bălăşoiu spune că drumul în centrul oraşului este o plimbare (foto)

„Este foarte greu traiul aici. Nu avem nici măcar un magazin. Aşa că trebuie să cari pâinea din oraş, ca s-o mănânci în vârfu’ dealului. Măcar un autobuz pe zi până aici ar trebui să ne bage”, spune Mariana Crăciun. Soţul său o completează: „Cu 20 de pâini în spate şi alimente nu e tocmai uşor să urci dealul. Când vii cu un taxi, de la ieşirea din Cireaşov până aici se schimbă tariful, cică suntem în exterior, deşi pe buletin scrie tot Slatina. Ai, n-ai, dai peste zece lei la taxi pentru o pâine de un leu jumate”.

Pe vreme rea, nu pătrund nici ambulanţa, nici pompierii

Situat în extremitatea nord-estică a oraşului, cartierul este rupt de civilizaţie pe vreme rea. În lipsa unui pod peste părâul Mariţa, traversarea se face prin vad, fiind permisă numai la ape mici. Aşa se face că pe timp de iarnă, locuitorii nu pot face altceva decât să depene poveşti la gura sobei şi să se roage Celui de Sus să nu se întâmple vreo nenorocire. În cazul unei urgenţe, nici ambulanţa nu poate pătrunde, şi nici pompierii. „Iarna, când e zăpadă ţapănă, poţi să mori aici, că nu urci dealul ăsta cu nimic.”, mai spune Marin Crăciun.
Sărăceştenii trăiesc cu speranţa că într-o zi nu vor mai spune cu ruşine că locuiesc la periferie, cu speranţa că, dacă Slatina a intrat în Europa, va veni ziua când şi ei vor putea să intre... în Slatina.

Pod peste Mariţa

Primăria a coştientizat importanţa construirii unui pod spre Sărăceşti. Investiţia, cu o valoare de 5,16 milioane lei, este inclusă în cadrul unui proiect cu finanţare nerambursabilă prin  Programul Operaţional Regional, aflat în etapa de precontractare. Contribuţia locală este de 1,27 milioane lei, iar termenul de execuţie de 13 luni.