Slatina: Ioneloş Gogoşanu, poliţistul care decorează grădinile spaniolilor cu sculpturi

A renunţat la cariera de poliţist în România şi se pregăteşte să devină poliţist în Spania. Între timp, decorează spaţiile publice şi grădinile valencienilor cu sculpturi din trencadiz.

Ioneloş Gogoşanu a devenit de circa un an de zile ucenicul artistului Rafael Gallent Petit, iar operele sale sculptate şi placate cu trencadiz (asemănător cu mozaicul) sunt la mare căutare în Castellon, comunitatea Valenciana. „Sunt în Spania din 2002. Eşecul, trădarea şi căutarea unei vieţi mai dulci m-au determinat să plec din ţară”, spune el.

Poliţistul oltean va apăra legea în Spania
Zece ani a lucrat în poliţie, din 1988 până în 1998: la Evidenţa Populaţiei Bucureşti, Postul de poliţie Vitomireşti şi la Balş. „În poliţie mi-a plăcut avansarea dar, dacă nu ai relaţii, eşti fiul ploii, nu poţi face carieră pe mintea ta. Am fost propus pentru avansare ca ofiţer la Bucureşti, dar a fost altul din Slatina promovat. Adunate, mai multe nemulţumiri m-au determinat să-mi dau demisia. Acum sunt mulţumit că am făcut pasul ăsta fiindcă aici, în Spania, peste puţin timp pot lucra din nou ca poliţist. Diploma din ţară nu mi-a fost recunoscută, aşa că am început cu examenele - probe fizice, medicale, teste de cultură generală, examenele specifice (Constituţia Spaniei, Drept Penal, Procesual penal, Cod Civil şi Cod Penal), verificări pe tema cazierului din ţară şi din Spania”, povesteşte Ioneloş.
După demisia din poliţie, a lucrat într-un atelier particular în Craiova ca desenator de mobilă, până la plecarea din ţară.

De la construcţii, la artă
„Am lucrat 5 ani în construcţii, unde am învăţat să mânui bine mistria. A fost un calvar, lucrasem în poliţie şi nu ştiam nici să o ţin de mâner, dar cu timpul am devenit maestru. Societatea s-a închis şi am găsit de lucru la un particular să lipesc bucăţi sparte de faianţă pe un gard din beton. L-am cunoscut pe artistul Rafael Gallent şi m-a păstrat alături, văzând că stăpânesc bine desenul şi am imaginaţie.”, povesteşte artistul.
Sculpturile se fac din beton, se plachează cu trencadiz şi bucăţele de faianţă, se modelează în forme de personaje, animale, băncuţe. Se lucrează în general cu primăriile pentru amenajarea parcurilor publice, dar şi cu particulari care vor să-şi modernizeze grădinile. „Este o artă care la noi în ţară este încă necunoscută. Aş vrea să vin în ţară şi să colaborez cu primăriile, să le pot arăta că frumosul nu poate exista doar în ţările capitaliste”, spune el.
Olteanul este şi poet, artistul spaniol fiind deocamdată publicul său. „Din când în când, îi mai citesc câte o poezie, cu toate că nu înţelege nicio iotă, poezii compuse de mine, nu de alţii. Am peste 70 de poezii scrise, niciuna publicată, compuse în ultimii trei 3 ani. Tristeţea şi singurătatea mi-au deschis ochii spre poezie, puţine de dragoste, majoritatea triste, conectate la viaţa acuală”, declară fostul poliţist.

Profil
NĂSCUT. 13 mai 1966, Bobiceşti, Olt
STUDII. Şcoala de Poliţie Câmpina
               Academia de Securidad Privada Madrid
FAMILIE. Divorţat, doi copii

•• ce-i place
„Îmi place poezia, arta în general, să privesc frumosul din unghiurile moarte. Îmi place să scriu.”

•• ce nu-i place
„Să fiu trădat, mai ales de concetăţeni, fiindcă toţi suntem ai nimănui, suntem călători pe drumuri fără capăt şi este dureros când aproapele îţi devine duşman. Nu-mi plac feţele triste.”

Întrebări şi răspunsuri
•• Cum este văzut românul de comunitatea spaniolilor?
În Spania eşti catalogat aşa cum te afişezi, sunt o naţiune care pot face diferenţa între un român şi un ţigan român, sau între un muncitor sau un hoţ. Contează foarte mult recomandarea pe care ţi-o face un spaniol şi asta depinde de amprenta pe care ţi-o laşi. In general suntem văzuţi bine, muncitori, cinstiţi şi foarte inteligenţi- de mai multe ori un român face calcule matematice cu capul mai repede ca un spaniol cu calculatorul. Pe aici groapa nu ţi-o sapă spaniolul, ci tot un român.

•• Credeţi că tinerii români au o şansă în ţară în condiţiile actuale sau ar trebui să-şi încerce pentru moment şansele în străinătate?
Noi, cei care am prins şi o perioadă a comunismului, privim lumina din întuneric, pe când tineretul de acum priveşte invers, este o diferenţă prea mare între a câştiga un ban şi a-l cheltui cu uşurinţă. Viitorul în România de moment este ascuns, încă s-a oprit visul de când gândim democratic, iar viitor nu există decât pentru guvernanţi şi odraslele acestora. Despre căutarea unei vieţi în afară e greu de spus, trebuie să cunoşti o meserie şi să o stăpâneşti foarte bine, să ştii ce vrei de la viaţă şi să fii rezistent.