Oltenii de la Deveselu îşi văzură scutu’ cu ochii

După anunţul făcut de Traian Băsescu despre amplasarea scutului antirachetă la Deveselu, judeţul Olt, localnicii îi aşteaptă pe americani cu  „bună voie şi cu colaborare“. Scutul antirachetă este pentru oltenii din Deveselu un fel de „încercuire“ care să-i apere pe americanii „pripăşiţi“ în comună de furia teroriştilor lui Osama bin Laden.

De ieri este oficial. Americanii vor amplasa un scut antirachetă în România. Anunţul a fost făcut de preşedintele Traian Băsescu în urma deciziei Consiliului Naţional de Apărare a Ţării (CSAT), luată luni seară.

Baza americană, fostă rusească

Baza aeriană din Olt a fost construită de Armata Română cu sprijinul Uniunii Sovietice. În martie 1952, la Deveselu sosesc primele avioane de vânătoare MIG-15. În scurt timp, ele sunt schimbate cu aparate mai performante, MIG-19. Primul escadron de MIG-21 a fost adus la Deveselu în februarie 1962. În 1982, baza aeriană opera cu 48 de aparate de zbor de tip MIG-21. După 1990, rolul Bazei de la Deveselu a fost de apărare aeriană atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte. Erau încadraţi 100 de piloţi. După anul 2000, Baza 91 a intrat în restructurare, iar în 2002 s-a desfiinţat.

Scutul antirachetă, „un fel de încercuire să nu se vadă belelele"
Vestea că vin americanii se duse ca vântul în comuna olteană Deveselu, iar localnicii se precipitară tare şi ieri până târziu în seară numai despre asta discutară. Şi-ar fi dorit să vadă şi ei cu ochii lor că e aşa cum se spusese dimineaţă la televizor, că fosta bază militară e călcată de picior american, dar toată mobilizarea a fost doar pentru ochii şi urechile mai marilor comunei şi ale autorităţilor venite de la Capitală. În schimb, pe la porţi, cu ochii spre baza militară, oamenii dezbătură îndelung „oportunităţile".

„În caz de război, Deveselu se duce dracu'"

Localnicii s-au împărţit deja în două tabere, unii pro, alţii contra venirii americanilor pe plaiurile lor. Gheorghe Pet­cu, zis Ogaru', ţinu să spună ferm că nu-i aştepta deloc pe americani. „Nu-i aşteptam, da' bag de seamă că ei vin cu forţa. Nişte bandiţi care vor să cucerească tot pământul. Ce caută la noi, să ne aducă bombe, să ne aducă mâncare? Că tot nu înţeleg eu de ce s-au găsit să vină aici", spuse indignat olteanul. Cum stau lucrurile cu scutul antirachetă nu prea ştie să spună, dar se gândeşte că e un fel de „încercuire ca să nu vadă oamenii unde sunt belele şi să nu se panicheze".

Bunica Eugenia zice că nu mai are putere să se bucure, că a tot aşteptat să vină americanii timp de 60 de ani, iar tanti Bomboana trăieşte cu frica în sân şi spune: „În caz de război, Deveselu se duce dracu', se spulberă". Femeile nu prea ştiu ce să-şi închipuie despre scutul de care se vorbeşte la televizor, dar, după sfatul cu alţi înţelepţi ai satului, s-a ajuns la concluzia că ar fi „nişte table mari, care să-i apere de bombele trimise de teroriştii aflaţi pe urmele americanilor".

„Veniră să ne arate că au forţă?"

Gheorghe Marinel este sigur că există o legătură între uciderea teroristului Osama bin Laden şi sosirea americanilor la Deveselu: „L-au căutat zece ani pe Osama şi noi auzim de zece ani că vin aici americanii. De ce tocmai acum? Îl omorâră pe ăsta şi se mutară peste noi, ca să ce, ce să ne arate că au forţă?". Olteanul e tată de fată, dar nu şi-ar lăsa în ruptul capului copila pe mâna vreunui american: „Dacă or mai fi aici când s-o face ea mare, am eu grijă să vadă că oameni sunt românii noştri".

Gheorghe Beciu (foto centru), primar Deveselu

Pe de altă parte, edilul din Deveselu e convins că prezenţa americană în localitate va însemna creştere economică. „Unii dintre noi aşteptăm să se întâmple asta de mult timp. Deveselu este acum cea mai importantă comună din ţară, chiar din Europa. Oamenii au fost şi sunt acomodaţi cu prezenţa militarilor, iar oltenii se înţeleg bine cu toată lumea", a spus Gheorghe Beciu. Nici bogaţi, dar nici săraci, localnicii, aşa sceptici cum sunt, ar vrea totuşi ca venirea americanilor să le aducă şi ceva locuri de muncă. „E ceva important pentru toţi, că eu acum mă duc să muncesc pe la Bucureşti, pe unde o fi, în loc să am aici de muncă, cum ar fi normal. Aş vrea să ne şi conducă americanii", a spus Tudor Vrabete, fost angajat la baza militară.

Florin Pătrăchioiu, fostul şef al Gării Pieleşti - Dolj, a rămas celebru ca fiind cel care a oprit în 1999 un tren al NATO pe motiv că nu avea actele în regulă. Acum însă nu le mai poate pune beţe în roate. „Americanii au noroc de data asta. Au scăpat de mine, că m-am pensionat. Poate că acum sunt în ordine cu documentele", a declarat fostul şef de gară.

"Nu-i aşteptam, da' bag de seamă că ei vin cu forţa. Nişte bandiţi care vor să cucerească tot pământul.''
Gheorghe Petcu localnic Deveselu

România, între Rusia şi NATO
Anunţul preşedintelui privind amplasarea scutului antirachetă la Deveselu a sosit concomitent cu reluarea discuţiilor dintre SUA şi Rusia asupra acestui subiect. Concret, Rusia îşi doreşte „prima opţiune" asupra accesului la scut, dar şi să protejeze prin capacităţi proprii întreaga zonă a Europei de Est. Anunţul a fost făcut la Consiliul NATO - Rusia de la Lisabona, unde Moscova a înaintat ideea unei apărări sectoriale a Europei în faţa unor ameninţări venite din Orientul Mijlociu. Rusia a exprimat ideea că ar putea proteja cu propriile capacităţi Europa de Est, fără să mai fie nevoie de instalarea unui scut antirachetă american sau NATO.
Cererea Moscovei a fost reiterată la 15 aprilie, anul acesta, la o întrunire a Consiliului NATO - Rusia: „Aceasta înseamnă că delegaţii noştri se vor afla la Bruxelles, de exemplu, şi vor trebui să fie de acord cu apăsarea butonului roşu pentru lansarea rachetei, indiferent dacă aceasta pleacă din Polonia, Rusia sau Marea Britanie", declara ministrul de Externe Serghei Ivanov.
În replică, secretarul general al NATO, Anders Rasmussen, a afirmat că se iau în considerare două sisteme, „unul NATO şi unul rusesc, care vor coopera şi vor schimba informaţii pentru a ne asigura securitatea". Ipoteza potrivit căreia Rusia ar fi fost surprinsă de anunţul lui Traian Băsescu este confirmată şi de reluarea, chiar în cursul zilei de ieri, a discuţiilor dintre Moscova şi Washing­ton cu privire la scutul antirachetă.