Florentina Claudia Balaş luptă să scoată din uitare tezaurul artei populare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Muzeograf al Secţiei Etnografie a Muzeului Judeţean Olt, Claudia Balaş şi-a transformat meseria într-o misiune: aceea de a-i ajuta pe tineri să descopere ce comoară au moştenit din bătrâni.

Nepoata unui muzeograf respectat în judeţ, Claudia Balaş a stabilit de mică un contact solid cu tot ce înseamnă istoria judeţului, de vestigiile în care stăteau încifrate pagini din trecut, de tradiţii care dăinuiau de secole. „Am crescut practic în curtea acestui muzeu. Veneam de la vârsta de cinci ani aproape zilnic la mătuşa mea Elena Deleanu şi aceasta a cotat foarte mult în decizia de a urma o carieră în acest domeniu.”, povesteşte ea.
Absolventă a Facultăţii de Istorie din Craiova, lucrează de 13 ani la Muzeul Judeţean Olt, unde s-a ocupat un deceniu de conservarea obiectelor de patrimoniu. În prezent este singurul angajat al Secţiei de Etnografie şi luptă să promoveze arta populară şi să conştientizeze tinerii de adevărata ei valoare. „Că etnografia este importantă pentru societate, este puţin spus. Nu cred că i se poate da o valoare materială pe măsura importanţei. Ţine de cultură, de tradiţie, de sensibilitatea poporului nostru transpusă în orice piesă care face parte din tezaurul artei populare. Au valoare documentară, istorică, sunt reprezentative pentru arta populară din judeţ”, spune ea.

image

Click pe foto pentru GALERIE


Colecţia pe care încearcă s-o scoată la lumină cât mai mult şi să nu fie păstrată doar ca patrimoniu într-un depozit cuprinde piese foarte vechi, unele de circa 200 de ani- port popular, ţesături, textile, ceramică, arhitectură ţărănească, meşteşuguri, religioase. În spatele celor mai multe stă truda unor meşteşugari anonimi, însă sunt şi lucrări cu autori cunoscuţi în ţară şi străinătate: Grigore Ciungulescu şi Teodora Truşcă- faimoşi pentru ceramica de Oboga sau Tudor Diaconeasa- un veritabil maestru al încondeierii ouălor.
Recunoaşte cu părere de rău că arta populară oltenească, una dintre cele mai apreciate pe plan naţional, ar trebui să fie promovată mai mult şi organizează diverse acţiuni care să atragă tinerii. „Deţinem o bogăţie pe care nu o apreciem. Din păcate, sunt încă multe zone unde nu s-a reuşit nici până acum să se facă cercetare de teren. Cei care lucrează în domeniu sunt puţini, iar fondurile destinate achiziţiilor noi lipsesc de câţiva ani. Cum puţini sunt cei care mai calcă pragul muzeului petru a vedea o expoziţie de port popular, încerc să organizez cât mai multe acţiuni prin care să atrag tinerii. Consider că profesorii ar putea să-i scoată din rutina predării la clasă şi să-i aducă pe elevi la muzeu pentru lecţii de istorie, geografie, artă, pictură cu inspiraţie rustică”, spune muzeograful.
Faptul că a urmat o ramură sportivă în timpul şcolii, a ajutat-o pe Claudia pentru orientare şi socializare. „În clasele V-VIII am făcut orientare turistică în cadrul Casei Pionierilor. Mergeam în cantonamente, iar pe timpul iernii făceam ski fond şi orientare pe baza unei hărţi şi a unei busole”, povesteşte aceasta, îndemnându-i pe tineri să nu ignore sportul şi tradiţiile moştenite din bătrâni.

Profil
NĂSCUTĂ
. 3 noiembrie 1970, Slatina
STUDII. Facultatea de Istorie Craiova
        Master Cercetarea şi conservarea mărturiilor istorice, Universitatea din Craiova
FAMILIE. Căsătorită, un copil

•• ce-i place
„Îmi plac oamenii deştepţi, cei care au un sistem de principii şi valori la care să se raporteze. Ador să fac fotografii şi citesc întotdeaunacu mare plăcere clasicii literaturii romîneşti şi universale”

•• ce nu-i place
„Nu-mi plac lucrurile făcute de mântuială, neserioyitatea, nonvaloarea. Nu-mi place faptul că nu se promovează maim mult arta populară prin diverse activităţi care să atragă tinerii, în special, să cunoască tradiţiile”

Întrebări şi răspunsuri
•  De ce aţi ales o carieră de muzeograf în detrimentul catedrei?

- Atunci când am absolvit Facultatea de Istorie, eram deja angajată a a muzeuli. Ador să lucrez cu copiii şi mi-ar fi plăcut să predau la catedră, însă îmi place mai mult ceea ce fac aici. Iar când îţi place ceea ce faci, nu mai primează banul.

• Este apreciată în zilele noastre arta populară la adevărata sa valoare ?
- Nu! Din păcate, numai specialiştii apreciază aceste lucrări. Puţini sunt cei care pot să aprecieze un obiect de artă populară, cei care au simţ estetic foarte bine dezvoltat şi o cultură generală cât de cât solidă. Iar şi mai puţini sunt cei care donează aceste obiecte moştenite din bătrâni. De obicei, tinerii atunci când fac curat în vechea ladă de zestre a bunicii, le aruncă, unii fără să ştie cât de importante ar fi în colecţia unor muzee.


Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite