Burgă: „Deplasarea plăcii tectonice din Japonia ne avantajează pe noi ca ţară!”. Află cât de vulnerabile sunt locuinţele oltenilor la un cutremur

Deşi indică probleme de structură, niciunul din blocurile oltene nu este încadrat în clasa de risc.Puţinele expertize efectuate la blocurile oltene care au ridicat probleme de structură se bat cap în cap, cele încadrate în clasa I în 2006 fiind trecute în clasa III peste doi ani.

Cât de vulnerabile sunt locuinţele oltenilor la un cutremur? „Dacă au fisuri, nu înseamnă că sunt blocuri cu risc seismic”, explică directorul Inspectoratului Teritorial în Construcţii Olt Mihai Burgă. Deşi jumătate din blocuri sunt anterioare cutremurului din 1977, iar multe au ridicat probleme legate de structură, niciuna nu este încadrată ca reprezentând pericol major de prăbuşire. „În urma expertizelor s-a făcut cosmetizare şi nimic mai mult, pentru că nu era nevoie. Deplasările la rampele de pe casa scării, cel mai des invocate, nu reprezintă motiv de panică, rampele sunt gândite să suporte deplasări pe suprafaţa de tasare”, spune Burgă.

12 blocuri pe lista de priorităţi pentru expertizare
În perioada 1993- 2007, au fost expertizate tehnic şase imobile construite între 1966- 1983, patru din Caracal ( bl A, sc 1- str. Antonius Caracalla, nr.2; Bl D- str. Iancu Jianu, nr.40; bl B17- Aleea Răsăritului, nr.1; bl M1- Aleea virgil Carianopol) şi două din Balş (b. H5- str. N. Bălcescu, nr 139; bl L1- Bălcescu, 135). Verdictul- clasa I de risc seismic. În 2008, cele patru blocuri caracalene sunt rexpertizate şi trecute în clasa III. „Problemă de interpretare”, consideră Inspectoratul în Construcţii. Tot în 2008 intră în expertiză şi două blocuri din Slatina- CAM 1 de pe bulevardul AI Cuza şi FA16 de pe Unirii, catalogate tot de clasa III. „Pentru 2011 pe lista de priorităţi la expertizare, invocând fisuri la placa de pardoseală a planşeului sau la tencuielile de suprafaţă, se află 12 blocuri din Slatina, Drăgăneşui şi Balş”, spune Miruna Sârghie, consilierul preşedintelui CJ Olt.
Cum intervenţia guvernului pentru reabilitare este posibilă numai pentru clădirile clasa I, cade în sarcina proprietarilor care se tem să-şi expertizeze şi consolideze locuinţele. În Slatina, toate cele 49 de imobile cuprinse în programul de reabilitare termică au fost expertizate şi „cosmetizate”.

Nu există risc de cutremur major
„Este regretabil ce se întâmplă, însă deplasarea plăcii tectonice în Japonia ne avantajează ca ţară: este foarte puţin probabil ca în viitorul apropiat să avem un cutrmur major, deoarece tensiunile în placa tectonică asiatică s-au descărcat în capătul opus, spre grupul de insule japoneze. Cutremurele vrâncene nu vor depăşi niciodată 7,7 - 7,8 magnitudine”, spune Burgă.
Ca şi zonare, noi suntem încadraţi la gradul 8, în situaţia în care dincolo de 8,5 ca magnitudine se produc modificări de relief. Încadrarea nu ar trebui să ne sperie, spune şeful IC, deoarece cea reală este 6- 6,5 maximum, gradul 8 fiind stabilit doar ca ipoteză de proiectare pentru a asigura siguranţă clădirilor.

Info Box
Ce înseamnă clasele de risc seismic
• Clasa I - imobilele prezinta pericol major de prăbuşire în cazul unui sesim cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter. Sunt încadrate la categoria „bulină roşie” de regulă clădiri construite înainte de 1940.
• Clasa 2 - imobilele pentru care posibilitatea de prăbuşire în caz de cutremur este mică, însă un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scările, fără a pune în pericol structura de rezistenţă.
• Clasa 3 - clădirile care pot suferi avarii minore în cazul unui seism, le poate cădea tencuiala, pot apărea fisuri şi crăpături la pereţi, însă viaţa locatarilor nu este pusă în pericol.