Slatina: Izvorul Tămăduitor de la Mănăstirea Brâncoveni

Slatina: Izvorul Tămăduitor de la Mănăstirea Brâncoveni

Linişte, reculegere şi vindecare. Aceste lucruri le pot găsi turiştii care ajung la Mănăstirea Brâncoveni din judeţul Olt. Situată la 20 de kilometric de Slatina, pe DN 64 care duce la Caracal, lăcaşul dintre dealuri ascunde poveştile unor mari domnitori.

Povestea Mănăstirii Brânconeni a început în secoulul a XVI-lea, când boierii din familia Brâncoveanu au construit ansamblul arhitectural Brâncoveni.
În 1570, jupâniţa Celea, bunica lui Matei Basarab construieşte aici o bisericuţă de lemn unde slujeau călugării
Începând cu anul 1634, Matei Basarab a refăcut şi a transformat mănăstirea, fortificând-o şi transformând-o într-un bastion de apărare.
“Se spune că Matei Basarab a făcut de la mănăstire până la dealul din faţa lăcaşului care a fost făcut tot de el ca să apare mănăstirea, un tunul secret, dar acesta nu a fost găsit niciodată”, a povestit sora Andreea.

Apa de izvor l-a vindecat pe Matei Basarab


Tot de numele lui Matei Basarab se leagă şi legenda izvorului din grădina mănăstirii care are puteri tămăduitoare. “Matei Basarab care s-a născut în Brâncoveni se plimba pe câmp într-o dimineaţă. A cules flori şi a venit la acest izvor să se spele pe mâini. El suferea de o boală de piele pentru care cei mai mari doctori din străinătate nu găsiseră leac. S-a spălat pe mâini, pe  faţă, şi, dintr-o dată, bubele au început să îi cadă. Apoi, s-a spălat pe tot corpul şi s-a vindecat pe loc. De-a lungul timpului, foarte mulţi oameni au spus că s-au vindecat după ce au băut apă de  la acest izvor. S-au făcut analize la apă, dar nu s-a găsit nici o substanţă specială în compoziţia ei, e harul lui Dumnezeu”, a spus sora Andreea.

Azil pe timpul comuniştilor

Actuala biserica cu hramul “Sfantul Nicolae”, a fost construită în locul celei vechi de Constantin Brancoveanu, în anul 1699.
În mănăstire sunt îngropaţi părinţii şi bunica lui Constantin Brâncoveanu, iar în muzeu se află o frescă mare făcută de pictorul Vasile Pop Negreşteanu reprezentând decapitarea lui Brâncoveanu şi a fiilor săi. Tot aici, măicuţele au amenajt şi turnul clopotniţei, locul unde se ruga domunitorul, împreună cu soţia sa.
Tot în biserică, dar la intrare se află şi mormîntul lui Popa Şapcă, care ajutat lăcaşul să supravieţuiască după ce Cuza a confiscat averile mănăstireşti.
Mănăstirea Brâncoveni nu a fost ocolită nici de comunişti, care au obligat maicile şi călugării să plece şi să îşi caute un loc de muncă, iar lăcaşul a fost transformat în azil.
Acum mănăstirea a renăscut, iar cele 64 de măicuţe aşteaptă turiştii care caută un refugiu. Le oferă un pat, cu 5 lei pe noapte, o mâncare caldă şi o cană de apă rece de la izvorul tămăduitor.