REPORTAJ Noua Dreaptă, de Ziua Naţională printre secui: „Ce sens avea să mergem la Craiova? Aici e nevoie de unitate împotriva forţelor distrugătoare!“

Sub motivul contracarării unor provocări separatiste lansate de lideri ai etniei maghiare, zeci de membri ai Partidului Noua Dreaptă au mers de 1 Decembrie la Sfântu Gheorghe, în Covasna. „Aici e mai mare nevoia de unitate împotriva forţelor distrugătoare“, flutură un tricolor preşedintele filialei din Italia a partidului neo-legionar. I-a luat două zile să ajungă din Roma la Sfântu Gheorghe, pentru a fi alături de „camarazi“.

La câţiva kilometri de Sfântu Gheorghe, în Vâlcele, bărbaţi îmbrăcaţi în straie româneşti aşteaptă pe marginea drumului să fie culeşi de autobuzul şcolar. „Mergem cu toţii la Sfântu Gheorghe, la Ziua României. Suntem din asociaţia Voievozii munţilor şi mergem să cântăm, cum facem de mulţi ani. Mai devreme au plecat şi călăreţii“, explică bărbaţii urcând grăbiţi în microbuz.

În nici 15 minute sunt în oraş, la doi paşi de catedrala ortodoxă, locul de întâlnire a celor care vor pleca în marş către statuia lui Mihai Viteazul. Catedrala e locul în care şi-au dat întâlnire şi membrii Partidului Noua Dreaptă (PND), formaţiunea neo-legionară ale cărei rădăcini se trag din asociaţia cu acelaşi nume, caracterizată drept una de extremă dreapta. În biserică, însă, membrii PND nu se disting ca grup separat. O vor face abia la finalul slujbei, când - în frunte cu preoţii şi călăreţii din Vâlcele – participanţii la manifestările de 1 decembrie pornesc în coloană către centrul oraşului. „Să nu provocaţi şi să nu vă lăsaţi provocaţi. Pentru că mulţi au încercat să dea un alt sens acestei sărbători“, rosteşte preotul în biserică, înainte de plecarea în marş.

În coloană, un grup de vreo 50 de tineri nu are cum trece neremarcat. Sunt toţi îmbrăcaţi în straie populare din diferite părţi ale ţării, duc în faţă o icoană, iar cei din lateral poartă steagurile marilor domnitori remarcaţi de istoria din manuale. „La mulţi ani, căci acesta este scopul pentru care am venit aici. Suntem aici de o săptămână, la un concurs de istorie în liceele din zonă, am venit să premiem aceşti copii şi la invitaţia lor am rămas şi pentru ziua de 1 decembrie. Suntem o mână de oameni, vreo 50. Dar nu numărul e important… calitatea“, râde sub ploaie Aurel Surulescu, actorul şi regizorul care conduce Asociaţia Neamunit.

„Limba română, unica stăpână!“

Alături de preoţi şi chiar în spatele maşinii ce cară boxele din care răsună cântece patriotice, viceprimarul comunei Vâlcele, Nicolae Cucu, explică oficial cum stă treaba cu „provocările“. „Românii cu maghiarii nu au nicio treabă, nu poţi să spui că nu se înţeleg. Socrul meu, de exemplu, e maghiar. Sărbătoreşte Ziua României şi încă de multe ori. Probleme sunt cu unii care au minţile, cum să vă zic, aburite. Care nu gândesc, nu ştiu ce doresc. De exemplu, pentru mine, această strigare cu «Harghita şi Covasna, pământ românesc»… păi, normal că e românesc. Că doar nu o fi şi în mijlocul Rusiei pământ german, domnule. Aşa, nici la noi în România nu se poate să fie în mijlocul ţării alt pământ decât cel românesc“, explică viceprimarul care mai apoi arată şi către Dacia Nova din care răsună cântecele de unire şi militărie. Maşina e condusă de un ungur de la el din sat. Iar cântecele au fost înregistrate cu ajutorul directorului şcolii. Maghiar şi el.

Cum s-a sărbătorit Ziua Naţională a României în Secuime

La mulţi paşi în urmă, către capătul coloanei, tocmai „Harghita, Covasna, pământ românesc“ se scandează. E grupul distinct al celor de la Partidul Noua Dreaptă. Au în faţă desfăşurat un banner cât drumul de lat, ţinut de figuri ce puteau fi recunoscute din timpul slujbei de la catedrală. „România este stat naţional! Suveran şi independent! Unitar şi indivizibil!“ scrie pe bannerul în cele trei culori ale steagului României. Imediat în spate, e Tudor Ionescu, avocatul preşedinte de partid, încurajând scandările membrilor de partid. „Limba română, unica stăpână“, „Basarabia, pământ românesc“ sau „România, stat naţional“ sunt lozincile strigate între cântece precum refrenul melodiei „Iancu la Ţebea“: „Trăiască duhul lui Iancu,/ trăiască moţul între moţi,/ Câmpia libertăţii spune/ că Avram Iancu suntem toţi“.

Preşedintele de partid calcă apăsat şi vorbeşte cu gesturi largi. „Suntem azi la Sfântu Gheorghe, în judeţul Covasna, în chiar inima României şi nu doar în inima geografică a României, pentru a ne bucura împreună cu românii de aici de ziua naţională a României, de împlinirea a 99 de ani de la unirea Transilvaniei cu patria-mamă, România“, explică el prezenţa membrilor de partid, al căror număr îl aproximează la câteva sute. E de părere că românii de acolo au nevoie de prezenţa lor, deoarece autorităţile locale îi marginalizează. „Românii din Covasna şi românii din Harghita, în plus faţă de greutăţile celorlalţi români din alte judeţe, se confruntă şi cu excluziunea socială foarte acută, cu marginalizarea şi, de ce să nu o spunem, şi cu o discriminare din partea autorităţilor publice locale, în majoritate UDMR-iste sau PCM-iste“, adaugă Ionescu, în timp ce colegii de partid, pe care îi numeşte camarazi, creează atmosferă în spatele lui.

Sub ploaia măruntă, Ionescu se întoarce să îşi privească şi ultimii camarazi, care ţin întins de un tricolor de mari dimensiuni. „Harghita, Covasna, pământ românesc“, îi răspund membrii de partid.

Cele câteva zeci de membri ai Noii Drepte s-au aşezat într-o margine a pieţei din centrul municipiului Sfântu Gheorghe FOTO Traian Deleanu

Italienii

Marşul celor care au venit să serbeze Ziua Naţională a României la Sfântu Gheorghe se încheie în capătul parcului Elisabeta, în jurul grupului statuar „Mihai Viteazul“. Acolo unde, cu şase ani înainte de Revoluţie, o bombă artizanală amplasată sub statuia domnitorului a ucis un copil curios.
 

Acum zona e înconjurată de câteva zeci de jandarmi, mare parte din aceştia grupându-se în acea parte a pieţei în care flutură steagurile ţării şi ale partidului membrii Noii Drepte. „Suntem jumătate decât anul trecut“, explică un jandarm care susţine că, de fapt, e o doar impresie eronată concentrarea de jandarmi în zona ocupată de membrii de partid.

Printre ei, flutură steagul negru al asociaţiei Gabriel. E plecat din ţară de la şapte ani, acum are 22 şi a hotărât că de Ziua Naţională a României merită să facă un drum de la Milano la Sfântu Gheorghe. „Am venit aici alături de Noua Dreaptă pentru sărbătorea naţională a românilor, pentru o Românie Mare şi unită. Nu suntem extremişti, suntem pentru patrie, familie şi biserică. Deci nu suntem extremişti“, subliniază tânărul membru de partid. 

Alături de Gabriel e şi preşedintele filialei din Italia a PND, Laurenţiu Frunză, de 43 de ani. E stomatolog, plecat tot de 15 ani din ţară şi spune că a venit tocmai din Roma. A făcut două zile cu autobuzul. „Am venit pentru că aici e nevoie. Ce sens avea să mergem la Craiova, de ziua naţională a românilor, când aici e mai mare nevoia de unitate împotriva forţelor distrugătoare. Care forţe? Jobbik, Mişcarea celor 64 de comitate, iredentiştii…“, spune stomatologul care aşteaptă să strângă banii necesari pentru a-şi deschide un cabinet în ţară. „Noi, extremişti? Spuneţi că a iubi ţara, neamul, biserica şi pe Dumnezeu înseamnă a fi extremist? Eu nu recunosc acest lucru, nu mă recunosc extremist“, răspunde bărbatul.

Naţionaliştii

Chiar dacă nu au călătorit două zile, au petrecut mult timp pe drum şi membri de partid veniţi taman din Arad sau din Galaţi. Preşedintele de partid spune că oamenii au venit pe banii lor şi din convingere. Iar convingerea Anei la înscrierea în partid a fost că acesta o va sprijini în lupta ei pentru a-şi recupera pământurile pentru care se judecă de mai bine de 12 ani. La Sfântu Gheorghe, Ana, de 65 de ani, a venit alături de un consătean. „Pentru că mulţi de aici… nu, câţiva de aici, au uitat că sunt români şi am venit să ne auzim lângă ceilalţi care sunt români. Mi-a plăcut, e frumos, lume multă şi se vede că sunt români“, rezumă Ana.

Din cealaltă parte a ţării, de la Galaţi, e Marian, cel care a stat tot timpul la finalul grupului membrilor de partid. „Sunt naţionalist, chiar îmi iubesc ţara şi e ziua naţională a României, până la urmă, şi de aceea am venit aici. Prietenii mei sunt aici şi eu trebuie să vin cu ei să ne bucurăm de ziua naţională a românilor“, explică bărbatul drumul său de 250 de km făcut până în Covasna.

N-au mai venit secuii

În mesajul său de mobilizare a membrilor de partid, preşedintele Tudor Ionescu îi chema alături şi pe secui. Cărora, în acelaşi mesaj, le amintea că maghiarii au fost cei care le-au ucis unul dintre lideri, pe Gheorghe Doja.

În cele din urmă, însă, membrilor PND nu li s-a alăturat niciun secui. „În ciuda vremii ploioase a fost o atmosferă caldă, românească. Simţim această vibraţie pozitivă a românilor de aici, care au venit în număr atât de mare pentru a ne bucura împreună de împlinirea a 99 de ani de la unirea Transilvaniei cu România“, recită la finalul manifestărilor preşedintele de partid. Cei de la PND nu se prind în hora unirii şi aşteaptă ca toate celelalte grupuri să termine fotografiile, după care camarazii se mobilizează la o fotografie de grup. „Fluturaţi steagurile, fluturaţi steagurile“, îndeamnă preşedintele de partid, înainte de a se poziţiona câteva minute în faţă, pentru a fi primul în poză.

Cum manifestările s-au terminat fără probleme, unii dintre organizatori vorbesc deschis, dacă nu sunt citaţi. „Poate, domnule, oricine să vină şi să serbeze Ziua naţională a României aici. Chiar şi ăştia de la Noua Dreaptă. Căci, drept să vă spun, pe anumiţi maghiari îi doare când pe străzi se strigă «România Mare». Îi râcâie la fel de tare ca şi când aici le-ar striga «afară din ţară!», cum s-a mai strigat în anii trecuţi”, moşmondeşte unul dintre organizatori. La câţiva paşi de el, în timp ce camarazii partidului cântă „Treceţi batalioane“, un profesor de istorie se opreşte câteva clipe. „Ăştia, ăştia ce caută aici?”, arată tânărul cu mâna.