Fără precedent: Primăria Sibiu nu a putut cheltui nici jumătate din cât a încasat. Situaţie similară la Braşov

Astrid Fodor, primarul Sibiului, spune că nu s-au mai putut cheltui banii din cauza modificărilor legislative FOTO Silvana Armat

Din cele 417 milioane de lei care au intrat în conturile Primăriei Sibiu în cursul anului 2016, executivul local a cheltuit doar 187 de milioane de lei. Situaţia este asemănătoare cu cea din Braşov, unde cheltuielile realizate de primărie anul trecut sunt la mai puţin de jumătate din încasări.

Raportul de execuţie bugetară al Primăriei Sibiu indică faptul că, anul trecut, în conturile instituţiei au intrat aproximativ 417 milioane de lei. De cheltuit, însă, primăria nu a ajuns nici la jumătatea veniturilor, fapt ce a generat un excedent bugetar (economii) de 230 de milioane de lei. Acest excedent a crescut cu aproape 50% faţă de cel înregistrat la finalul lui 2015 (aproximativ 157 de milioane de lei).

Ca termen de comparaţie pentru dimensiunea la care a ajuns excedentul bugetar al Sibiului, merită amintit faptul că pentru construirea unui nou spital judeţean la marginea oraşului, de la bugetul de stat a fost solicitată suma de 135 de milioane de lei.

Cea mai mare cheltuială: subvenţiile

Cea mai mare cheltuială realizată de Primăria Sibiu în cursul anului 2016 a fost aceea de a subvenţiona societatea de transport public. 21 de milioane de lei au fost virate în conturile societăţii de Tursib, pentru a acoperi gratuităţile oferite diferitelor categorii sociale (pensionari, elevi, studenţi etc). A doua cea mai mare cheltuială realizată de Primăria Sibiu a fost cea de achitarea de rate şi dobânzi – 18,4 milioane de lei. În fine, pe locul trei în topul celor mai mari cheltuieli realizate de Primăria Sibiu anul trecut se numără construcţiile de străzi – 18,3 milioane de lei.

Aceste exemplele sunt preluate din Raportul de execuţie bugetară la data de 30 decembrie 2016 al municipiului Sibiu, raport în care veniturile şi cheltuielile sunt defalcate pe ”clasificaţii funcţionale”. Aceste clasificaţii au coduri diferite, chiar dacă obiectivele generale sunt, în final, aceleaşi. Spre exemplu, în cazul străzilor, în afara celor 18,3 milioane de lei evidenţiate pe linia denumită ”construcţii străzi” au mai fost cheltuite (pe alte clasificaţii funcţionale)  5,3 milioane de lei pentru reparaţii capitale şi alte 5,1 milioane de lei pentru reparaţii curente ale străzilor din oraş.

Investiţiile sunt cel mai afectate

Creşterea bruscă a excedentului bugetar este generată, în primul rând, din faptul că Primăria Sibiu nu a reuşit să realizeze investiţiile pe care şi le-a propus la începutul lui 2016. Într-un raport al Direcţiei Economice din cadrul primăriei, redactat în decembrie anul trecut, se arată că în primele 11 luni ale anului 2016, cheltuielile secţiunii de dezvoltare s-au realizat doar în proporţie de 28,45% din planificări. Valoric, sumele cheltuite la secţiunea de dezvoltare în primele 11 luni ale lui 2016 au fost de 54,3 milioane de lei, în scădere de la cele 63,8 milioane de lei investite în primele 11 luni din 2015. Un exemplu concret de investiţie care nu a mai fost realizată este cel al unui aqua-parc, pentru care în bugetul pe 2016 au fost alocate 40 de milioane de lei.

Explicaţiile primarului Astrid Fodor

Astrid Fodor conduce Primăria Sibiului din 2 decembrie 2014, când a fost desemnată de Consiliul local viceprimar cu atribuţii de primar. A fost confirmată în funcţia de primar în urma alegerilor locale de anul trecut. Şi spune că principala problemă care generează creşterea excedentului bugetar ţine de legislaţia achiziţiilor publice. ”Unul dintre factorii care duc la întârzierea investiţiilor este legislaţia şi procedurile de contractare lungi şi care se schimbă frecvent. Spre exemplu, în mai 2016 s-a schimbat legislaţia naţională în domeniul achiziţiilor fapt care a condus la un blocaj în sistemul electronic de achiziţii până la schimbarea soft-ului. Legislaţia nouă modifica şi modul de alcătuire a documentaţiilor de licitaţie şi deci am pierdut şi mai mult timp modificând documentaţiile existente în conformitate cu noile prevederi. Aceşti doi factori au dus la întârzieri în organizarea procedurilor de achiziţie şi deci banii alocaţi nu au mai putut fi cheltuiţi”, explică Astrid Fodor într-un răspuns transmis în scris.

Fodor mai spune că excedentul bugetar a crescut şi din cauza economiilor realizate la licitaţii. ”O parte din excedent rezultă şi din faptul că noi prevedem în bugetul aprobat la începutul anului valoarea estimată a investiţiei prin studiul de fezabilitate. În urma procedurilor de achiziţie valoare cheltuită scade mult şi deci se acumulează la excedent”, mai spune primarul Sibiului.

Ce s-ar putea face cu banii

Excedentul bugetar al Sibiului a început să crească din 2012, an în care sumele rămase necheltuite erau de aproximativ 20 de milioane de lei. La finalul lui 2014, excedentul bugetar urca la peste 102 milioane de lei.
Primarul Astrid Fodor spune că aceste economii vor fi cheltuite în viitor, pentru marile proiecte ale oraşului. ”Acest excedent ne va prinde foarte bine şi pentru finanţarea altor obiective majore pe care le avem în plan sau în lucru – centrul de conferinţe, aquapark-ul şi, eventual, noul spital. Excedentul va fi utilizat şi în cazul acelor investiţii pentru care nu există axe de finanţare din fonduri structurale în acest ciclu, pentru proiectele din cadrul Planului de Mobilitate Urbană “, mai răspunde Astrid Fodor, pentru Adevărul.

Braşov. Cam la fel

Primăria Tîrgu Mureş a avut, anul trecut, venituri de 387 de milioane de lei, din care a cheltuit 275,5 milioane de lei. Primăria Alba Iulia a avut venituri de 164 de milioane de lei, iar cheltuielile au fost de 107 milioane de lei.
Dar o situaţie apropiată de a Sibiului (în care cheltuielile realizate să fie mai mici decât excedentul) apare în raportul de execuţie bugetară al municipiului Braşov. Primăria de aici a avut venituri de 647,5 milioane de lei, din care au fost cheltuite 285 de milioane de lei.

Din aceşti bani, 53 de milioane de lei ar fi trebuit investite într-un centru de afaceri, iar alte zece milioane de lei într-o parcare supraetajată în Poiana Braşov. Însă banii au rămas blocaţi, susţin reprezentanţii Primăriei, din cauză că a re-apărut posibilitatea finanţării acestor proiecte din fonduri nerambursabile.

Însă şi reprezentanţii Primăriei Braşov invocă modificările legislaţiei pe tema achiziţiilor publice în justificarea creşterii accelerate a excedentului bugetar. ”O altă cauză este cea a modificării legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice care a blocat pentru o perioadă procedurile de achiziţie. Municipalitatea a fost nevoită să reia elaborarea documentaţiilor conform noilor prevederi legale, ceea ce a făcut ca finalizarea investiţiilor sau investiţiile propriu-zise sa fie amânate pentru 2017”, se mai arată în răspunsul Primăriei Braşov.

Printre exemplele de investiţii amânate din cauza schimbării legislaţiei sunt amintite reparaţiile capitale la Şcoala generală nr. 11 (şapte milioane de lei), amenajarea unui cămin pentru persoanele fără adăpost (două milioane de lei) sau achiziţia unei autospeciale ISU (valoare aproximată de patru milioane de lei).

Dăianu: ”este o anomalie”

Fost ministru de finanţe şi actual membru al Consiliului de administraţie al BNR, Daniel Dăianu, spune că, la nivel naţional, se observă o altă faţă a execuţiilor bugetare. ”Dacă vă uitaţi la execuţiile bugetare din ultimii ani, acestea sunt cu frâna trasă o perioadă. Noi, la Banca Centrală, am mai constatat şi faptul că, de obicei, avem cheltuieli masive în ultima parte a lunii  noiembrie şi în luna decembrie. Ceea ce este o anomalie. Situaţia se reflectă, mai departe, în execuţiile bugetare ale primăriilor, dar nu vreau să judec eu o primărie sau alta”, spune Daniel Dăianu.

Faptul că, la nivel naţional, instituţiile publice nu cheltuiesc decât în special la final de an afectează bunul mers al lucrurilor. ”Este o anomalie, deoarece te-ai aştepta ca execuţiile bugetare să aibă o ritmicitate, care e bună pentru economie, pentru companii, pentru transparenţa execuţiilor bugetare şi chiar şi pentru noi (cei de la BNR – n.r.), în cele din urmă. Injecţii masive de lichiditate chiar la finele anului, ne complică şi nouă operaţiunile la final de an”, apreciază fostul ministru.

Printre motivele care generează o astfel de situaţie, Dăianu aminteşte şi de ”efectul DNA”. ”Aici este o discuţie întreagă, inclusiv ceea ce noi am denumit «efectul DNA». Am vorbit despre asta nu în rapoartele oficiale, ci în unele declaraţii, cu referire la teama de a greşi, dar şi la o anumită reţinere a ordonatorilor de credite”, mai spune Daniel Dăianu.