De ce este unic Sibiul. De la turismul cultural la vestita brânză de Sibiu sau hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac

Turismul cultural reprezintă principalul brand al fostei Capitale Culturale Europene, atrăgând an de an sute de mii de turişti în oraşul de pe malul Cibinului. Turiştii pot vizita aici şi cel mai mare complex muzeal din ţară, dar şi vestitul hotel de gheaţă de la Bâlea Lac.

Sibiul este singurul oraş din România care a deţinut, până acum, titlul de Capitală Culturală Europeană. În 2007, peste un milion de turişti au vizitat Sibiul şi au conturat imaginea acestuia ca şi destinaţie de turism cultural. Astăzi, oraşul este singurul din România cu o agendă culturală cofinanţată de la bugetul local şi care acoperă toată perioada anului, evenimentele incluse în program atrăgând constant un număr foarte mare de turişti la Sibiu. 

Turismul cultural, spun specialiştii, e astăzi principalul brand al Sibiului. „Asta ne diferenţiază de fapt, suntem destinaţia culturală numărul 1 a României, unicul oraş care a reuşit până în acest moment să-şi definească o strategie prin care are de câştigat financiar şi în calitatea vieţii”, explică istoricul Răzvan Pop, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi patrimoniu Cultural Sibiu. 

Printre cele mai cunoscute evenimente culturale ale Sibiului se numără Festivalul Internaţional de Teatru, Sibiu Jazz Festival, Artmania sau Astra Film Fest. 

Tot la Sibiu se află şi cel mai mare complex muzeal din ţară. Cele două muzee mari ale oraşului, Astra şi Brukenthalul, sunt adevărate branduri, atrăgând ca un magnet deopotrivă turişti români şi străini. 

Singurul hotel de gheaţă din România

Tot în judeţul Sibiu turiştii pot admira, timp de aproximativ 3 luni pe an, şi singurul hotel de gheaţă din România. Primul hotel de gheaţă s-a construit la Bâlea Lac în 2005, iar numărul de camere a crescut de la an la an. Au apărut mai apoi Ice Restaurant, unde turiştii pot mânca din farfurii de gheaţă şi pot bea din pahare de gheaţă, Biserica de Gheaţă unde au avut loc de-a lungul anilor nunţi şi botezuri, precum şi iglu-urile de gheaţă. 

Fiecare cameră îşi primeşte oaspeţii cu statui, candelabre de gheaţă şi un pat dublu, aşezat pe un podium de gheaţă. Temperatura este constantă în interior, menţinându-se între -2 şi +3 grade Celsius, iar cei care aleg să se cazeze în camerele de gheaţă au la dispoziţie saci de dormit, blănuri călduroase şi pături. 

Brânza de Sibiu, renumită în toată ţara

Zonă cu tradiţie în oierit, judeţul din inima României se mândreşte şi cu vestita brânză de Sibiu, căutată atât de turiştii care ajung în pensiunile Mărginimii Sibiului cât şi de români din toată ţara, în pieţe sau la târgurile de profil. 

De ce este atât de specială? „În primul rând, contribuie din plin compoziţia floristică a păşunilor pe care le avem, e cu mult mai gustos laptele, cel din sud este mai searbăd. Apoi temperatura, microclimatul, apa folosită la saramură contează foarte mult. Nu în ultimul rând e modul de prelucrare, temperatura laptelui la coagulare, cheagul folosit, condiţiile de igienă care sunt extraordinare şi care în special la telemea sunt foarte importante”, explică Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Sibiu. 

Centrul geografic al României

Tot în judeţul Sibiu se află şi centrul geografic al României. Localitatea Dealu Frumos se află la aproximativ 90 de kilometri de Sibiu şi la aproape 30 de kilometri de oraşul Agnita. 

Satul aparţine de comuna Merghindeal şi are o populaţie de aproximativ 500 de locuitori. Dacă ajungeţi în zonă puteţi vizita biserica fortificată, aflată chiar în centrul localităţii. 

Primul preşedinte etnic german din istoria României

Nu în ultimul rând, Sibiul se mândreşte cu faptul că este oraşul natal al primului etnic german ajuns preşedinte al României. Klaus Iohannis a condus oraşul timp de 14 ani şi jumătate ca şi primar, după ce anterior a fost profesor de fizică şi mai apoi inspector şcolar general. 

Devenit el însuşi un adevărat brand al Sibiului, Klaus Iohannis a câştigat, pe 16 noiembrie 2014, primul său mandat de preşedinte al României. 

Vă mai recomandăm:

Români de geniu. Emil Cioran, eternul student. Viaţa nevăzută a filosofului îndrăgostit de România

Lui Emil Cioran i-a plăcut să studieze şi nu să predea. A preferat să renunţe la catedra de filosofie din Braşov pentru a-şi continua viaţa de student la Paris. Eleonora Cioran, cumnata scriitorului, dar şi criticul de teatru George Banu şi pianistul Andrei Vieru, care l-au cunoscut, vorbesc despre umorul „pesimistului efervescent“, despre legăturile acestuia cu lumea mondenă şi iubirile lui Cioran.

Micul geniu IT care i-a uimit pe elveţieni: „Ştiu toate codurile pe de rost“

Petru Rogojanu, un copil de 12 ani din Sibiu, a absolvit cu succes două cursuri de IT, pentru adulţi, ale unei instituţii elveţiene, unul de web designer şi unul de web programator. Petru poate fi angajat în orice moment pe aceste poziţii, iar în 2012, a devenit cel mai tânăr web designer din România.

Povestea bibliotecii comunale din şura bunicii. Locul magic unde cărţile se citesc pe scaune din baloţi de paie

Elevii din comuna Moşna, din judeţul Sibiu, redescoperă plăcerea cititului într-un cadru ieşit din comun: au o bibliotecă sătească deschisă în şura unei case.