Cum vede ministrul Mediului rezolvarea problemelor colectării selective: prin praguri de reciclare

Aflat în vizită la Sibiu, unde colectarea selectivă a început de anul trecut, ministrului Mediului, Daniel Constantin, a descris modul în care intenţionează să folosească taxa pentru Fondul de mediu pentru creşterea gradului de reciclare a deşeurilor.

Intrată în vigoare de la începutul acestui an, taxa pentru Fondul de mediu în valoare de 80 de lei şi percepută suplimentar pentru fiecare tonă de deşeuri depozitată în gropile de gunoi a produs numeroase discuţii. Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a arătat că această taxă va fi menţinută, dar modul de calculare a cuantumului acesteia va fi modificat. ”Avem un grad de reciclare de 4,5%, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Vom introduce în legislaţie instrumente care să asigure un grad de reciclare mai mare”, promite Constantin.

Potrivit lui, gradul de reciclare pe care România şi-l asumă în anul 2020 este de 50%. Acest grad va fi impus anual şi autorităţilor locale: 25% în 2017, 30% în 2018 şi, respectiv, 40% în 2019. Aceste praguri urmează să fie introduse, prin ordonanţă de urgenţă, a precizat ministrul. „Taxa pentru fondul de mediu va fi plătită pe diferenţa între ceea ce s-a realizat şi ceea ce s-a planificat. Dacă se ating ţintele de colectare selectivă, taxa nu va mai trebui plătită“, anunţă Constantin. El speră că prin menţinerea acestei taxe şi prin impunerea de praguri de reciclare să determine autorităţile locale să pună la punct sisteme 

Studiu de caz - Sibiul

La Sibiu, colectarea selectivă a deşeurilor a început efectiv din 1 noiembrie 2016. De la acea dată, la groapa ecologică de gunoi de la marginea oraşului sunt duse doar deşeurile reziduale ridicate de la punctele de colectare sau doar deşeurile rezultate în urma procesului de sortare a deşeurilor reciclabile.

Astfel, pe lângă cei 60,79 lei pe tona depozitată plătită către firma care administrează groapa de gunoi, operatorii de salubritate şi sortatorii de deşeuri reciclabile mai achită şi cei 80 de lei către aceeaşi firmă care administrează groapa de gunoi. Mai departe, această firmă transferă cei 80 de lei plătiţi pentru fiecare tonă în conturile deschise pentru Fondul de mediu.

Circuitul banilor nu se opreşte aici. Cei 80 de lei sunt refacturaţi de firmele de salubrizare şi sortare către unităţile teritorial-administrative (primăriile) de pe raza cărora au fost colectate aceste deşeurile. Şi, la rândul lor, primăriile din judeţul Sibiu colectează banii necesari pentru acoperirea acestor costuri de la sibieni. Deocamdată, introducerea acestei taxe de la 1 ianuarie nu a determinat o creştere a taxei de salubrizare aplicată sibienilor, deşi o astfel de intenţie a fost anunţată.

Cu tot cu colectare selectivă, ţintele sunt departe

Dacă ţinta de 25% reciclare pentru 2017 propusă de ministrul Mediului se va regăsi şi în legislaţie, situaţia Sibiului va fi mai bună decât a celorlalte zone din ţară care nu au implementat procesul de colectare selectivă. Dar nu va fi una cu mult mai fericită. 

În primele două luni de colectare selectivă la Sibiu, cantitatea de deşeuri reciclabile (plastic, hârtie, sticlă şi metal) precolectată de sibieni este de aproximativ 5%  din totalul deşeurilor generate lunar. Iar din aceste cinci procente cantitatea de deşeuri efectiv reciclată scade şi mai mult în urma proceselor de sortare.