Cum îţi alegi un consultant bun pentru a obţine fonduri europene nerambursabile

Pentru orice român care îşi doreşte să obţină fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea unei afaceri, drumul birocraţiei porneşte de la un consultant în acest gen de proiecte. Iar diferenţa între consultanţi o face două lucruri: portofoliul şi banii.

Maximum şapte milioane de euro pentru crearea de incubatoare de afaceri, maximum 1,5 milioane de euro pentru crearea sistemelor de irigaţii sau maximum 450.000 de lei pentru achiziţia de echipamente IT şi birotică necesare IMM-urilor sunt doar câteva linii de finanţare care urmează a fi deschise în perioada imediat următoare de autorităţile de resort din România. Aceste sume reprezintă valoarea nerambursabilă ce poate fi atrasă prin redactarea şi depunerea proiectelor pe fonduri europene. Cei care consiliază şi redactează aceste proiecte, consultanţii în accesarea de fonduri, sunt deja în număr mare în orice judeţ al ţării. Astfel încât pentru cei care cochetează pentru prima dată cu ideea de atragere de fonduri europene devine dificilă inclusiv sarcina de a alege un consultant potrivit.

Primul lucru: portofoliul

O simplă căutare pe internet va afişa celor care doresc să afle un consultant o listă lungă de firme care oferă consultanţă în accesarea de fonduri europene. Pentru a filtra această primă listă, cel mai simplu lucru este ca cei interesaţi să se adreseze reprezentanţilor celor şapte agenţii de dezvoltare regională din România. În cazul Agenţiei de dezvoltare regională Centru, de exemplu (agenţie în a cărei arie de acoperire intră judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Braşov, Harghita şi Covasna), reprezentanţii acesteia au creat o secţiune pe site-ul propriu unde pot fi regăsite datele de contact ale firmelor de consultanţă care au vrut să devină şi prin această modalitate cunoscute. Odată identificate aceste firme, primul lucru care trebuie verificat este portofoliul, susţin reprezentanţii instituţiilor publice. „E ca şi la achiziţiile pe care le facem noi, ca autorităţi publice. Achiziţii în care cerem experienţă similară. La fel, şi societăţile comerciale sau micii patroni din România ar trebui să identifice şi să aleagă acei consultanţi care au un portofoliu relevant de proiecte depuse şi acceptate la finanţare“, arată reprezentanta unei astfel de agenţii de dezvoltare.

Acest portofoliu, însă, este recomandabil a fi supus unei minime verificări. „Cel mai important lucru este palmaresul. Consultanţii au uneori tendinţa să vorbească precum contabilii, adică să folosească un limbaj pe care cel care nu a mai accesat niciodată o finanţare nu îl cunoaşte. Prin urmare, referinţele să fie luate şi verificate. Şi aşa, dacă ai de-a face doar cu un consultant lăudăros, îl prinzi“, spune Valentin Păun, consultant în fonduri europene. Ultimele două proiecte pentru care Valentin Păun a oferit consultanţă şi care au şi fost implementate de către beneficiari privaţi au o valoare totală de peste 40 de milioane de lei.

Al doilea indiciu: banii

Fiecare consultant va lucra pentru bani. De obicei, banii se plătesc firmelor de consultanţă în două tranşe, ultima fiind după ce proiectul a fost declarat eligibil şi programat pentru a primi cofinanţare nerambursabilă din fondurile europene. „Cei care vor toţi banii de la început cu siguranţă nu sunt în regulă. La fel, dacă un consultant e atât de bun, de ce ar cere mai bine de jumătate din bani înainte de depunerea proiectului?“, întreabă retoric Valentin Păun.

Calculul costurilor consultanţei poate fi efectuat din mai multe puncte de vedere. „Unii aplică un procent la valoarea totală a proiectului, alţii din valoarea Capitolului IV al bugetului de cheltuieli, care înseamnă investiţiile de bază ale proiectului respectiv. Maxim zece la sută din valoarea acestui capitol poate fi alocată pentru proiectare, avize, acorduri şi consultanţa în implementare. Valoarea consultanţei, în general, nu poate depăşi cinci procente din valoarea alocată acestui capitolului IV“, mai arată Valentin Păun. Care atrage atenţia şi asupra unor promisiuni pe care anumiţi consultanţi le fac celor care îşi doresc să atragă fonduri europene. „Să se ferească de cei care recurg la tot felul de fantome. Cum ar fi cei care spun «ştiu pe cineva». În momentul în care consultantul îţi spune că are pe cineva care poate să influenţeze procesul de evaluare, sfatul meu e să plecaţi la altul. Fără niciun alt fel de discuţii“, adaugă Valentin Păun.

Un consultant nepregătit „te lasă pe peron“

Un consultant nepregătit suficient poate redacta un proiect care nu va fi declarat eligibil sau, chiar dacă va fi eligibil, va fi depus prea târziu pentru a mai atrage finanţare, având în vedere principiul „primul venit, primul servit“, aplicat în anumite cazuri. „În România, sesiunile de depunere se deschid foarte târziu, evaluarea proiectelor depuse durează foarte mult şi există riscul să nu mai poţi depune acel proiect niciodată: fie pentru că nu mai sunt bani, fie pentru că nu se mai deschid sesiuni de depunere a proiectelor. Ai pierdut trenul, asta e“, mai arată Valentin Păun.
 

Sfatul lui este ca în cazul proiectelor de valori mici, beneficiarii să încerce mai întâi să îşi redacteze singuri proiectele, urmând paşii indicaţi în ghidurile de finanţare elaborate pe fiecare axă de finanţare. „La valori mari, de peste 100.000 de euro, de exemplu, unde riscul este foarte mare, este bine să lucrezi cu cineva care se pricepe, căci altfel te trezeşti că ai făcut cine ştie ce greşeli şi la final trebuie să dai toţi banii înapoi“, mai arată Valentin Păun.