Cum a ajuns o problemă faptul că Sibiul nu are suficiente gunoaie

Autorităţile au estimat că, la Sibiu, se produc lunar peste 8.300 de tone de deşeuri. Realitatea, însă, este la jumătate FOTO Silvana Armat

La doar trei luni de la demarare, proiectul de colectare selectivă a deşeurilor în municipiul Sibiu şi alte 21 de localităţi învecinate funcţionează aproape de avarie. Situaţia este generată de estimările iniţiale ale cantităţilor de deşeuri, deficitar întocmite şi care acum sunt greu de modificat.

Pe 1 noiembrie 2016, la Sibiu era demarată implementarea proiectului de colectare selectivă în municipiul Sibiu, oraşele Cisnădie şi Ocna Sibiului şi alte 19 comune învecinate. Pregătită din fonduri europene printr-un proiect cu o valoare de aproximativ 100 de milioane de lei, colectarea selectivă a adus sibienilor un nou operator de colectare şi transport a deşeurilor, SC Soma SRL din Bacău, desemnat prin licitaţie publică. Şi tot prin licitaţie a fost aleasă şi asocierea firmelor Brantner şi Schuster&Co Ecologic să se ocupe de gestionarea staţiilor de sortare şi compost, construite în apropierea oraşului Sibiu.

După primele trei luni, cei care ridică deşeurile şi cei care le sortează, valorifică şi, respectiv, le transformă în compost constată că nu au ”materia primă” estimată şi că pierderile lunare sunt mari.

Gunoaiele sunt la jumătate

În documentaţiile de atribuire a contractelor de transport şi, respectiv, sortare a deşeurilor, autorităţile sibiene au estimat că din cele 21 de localităţi cuprinse în proiect Sibiu vor fi generate, anual, 100.378 de tone de deşeuri. Şi au cerut firmei de colectare şi, respectiv, celor care se ocupă de sortare şi compost să îşi dimensioneze numărul de utilaje, angajaţi, frecvenţele de colectare şi traseele raportat la aceste cantităţi.

Însă, după primele trei luni de funcţionare a sistemului, firmele implicate au contabilizat că, în loc de o medie lunară de 8.300 de tone, lucrează cu mai puţin de 5.000 de tone de deşeuri. Cea mai mare problemă o reprezintă chiar deşeurile reciclabile (hârtie, plastic şi metal şi sticlă) şi cele biodegradabile, unde cantităţile colectate în mod real sunt sub 15% din cele estimate.

”Deşi chiar am mărit frecvenţa de colectare, am lucrat chiar şi în zilele de duminică, cantităţile colectate în primele trei luni sunt de doar 63% din cele prognozate a fi colectate şi transportate. Din acest motiv, activitatea de colectare şi transport se desfăşoară pe tarife rău fundamentate. În momentul în care tragi linie şi găseşti doar 63% din cantitate este estimată, tariful de 165 de lei pe tonă este sub dimensionat”, spune Narcis Doru, directorul general al SC Soma SRL.

Soluţia de moment

Prin faptul că sistemul a fost gândit pe cantităţi care se dovedesc nereale, firmele implicate în proiect înregistrează pierderi la fiecare colectare: maşinile trimise pe traseu conform indicatorilor din contract se întorc aproape goale la groapa de gunoi sau la staţiile de sortare. La care staţii de sortare, angajaţii nu au ce deşeuri reciclabile să sorteze, pe de o parte. De cealaltă parte, nici sibienii nu îşi împart bine deşeurile pe fracţii reciclabile: aproximativ 37% din ceea ce ajunge la staţiile de sortare este, de fapt, gunoi rezidual şi nu reciclabil, arată reprezentanţii firmei Brantner.

Rezolvarea acestei situaţii, din punctul de vedere al firmelor implicate, stă în renegocierea condiţiilor contractuale referitoare la cantităţile de deşeuri, în sensul diminuării acestora.

Autorităţile: să mai aşteptăm

Administraţiile celor 21 de localităţi în care a fost demarată colectarea selectivă sunt reunite în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intracomunitară (ADI) Eco Sibiu. Această asociaţie este direct responsabilă de desfăşurarea proiectului colectării selective, prin intermediul acesteia fiind atribuite toate contractele. Directorul executiv al ADI Eco Sibiu, Claudia Iordănescu, crede că mai trebuie aşteptat. ”Cantităţile care au rezultat din colectarea selectivă sunt cam la jumătate din ceea ce a fost previzionat atunci când a fost scris proiectul, prin studiul de fezabilitate. Acum, urmează să vedem. Nu poţi face o estimare corectă după trei luni de colectare. Să fim realişti, totuşi. Abia ce s-a pus în funcţiune sistemul. Părerea mea este ca la şase luni să analizăm concret rezultatele. Dar, deocamdată suntem în discuţii, nu a fost luată o decizie asupra momentului în care va fi realizată această analiză”, afirmă Iordănescu.

Aşteptarea nu este o variantă agreată de firmele care arată înspre pierderi. ”Condiţiile trebuie renegociate cât se poate de repede. Nu putem aştepta perioade mari de timp să constatăm un lucru foarte simplu: nici pe departe, cantitatea estimată de 100.000 de tone nu poate fi atinsă. Acest lucru ni l-au confirmat şi reprezentanţii fostelor firme care realizau activitatea de colectare şi transport”, susţin aceştia.

Proceduri de durată

Renegocierea contractelor pornind de la cantităţile reale de deşeuri este, însă, un proces de durată. Realizat din fonduri europene şi aflat în perioada de sustenabilitate, pentru orice modificare în proiectul colectării selective este nevoie de avizul Autorităţii de management, care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului. ”Va trebui să cerem un punct de vedere al finanţatorului, pentru a nu putea întâlni ulterior cu surprize în care să ni se impună că am încălcat contractul de finanţare şi să ni se aplice corecţii. Prin urmare, după analiză, vom cere un punct de vedere la finanţator, căruia să îi explicăm situaţia. În cazul în care cantităţile reale nu sunt cele estimate, va trebui să impunem noi ţinte care să fie îndeplinite. Dar, asta nu va însemna şi faptul că indicatorii procentuali vor fi diminuaţi”, explică Claudia Iordănescu, directoarea executivă a ADI Eco Sibiu.

Cu uşile închise

Deficienţele din sistemul de colectare selectivă au făcut subiectul unei şedinţe organizată la sediul Consiliului Judeţean Sibiu, zilele trecute. La şedinţă au participat atât autorităţile judeţene, cât şi reprezentanţii ADI Eco, ai Primăriei Sibiu, ai celor trei firme implicate (Soma, Brantner şi Schuster) şi ai societăţii civile. Reporterului ziarului Adevărul nu i s-a permis participarea la şedinţă, preşedinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, invocând diferite motive. În cadrul şedinţei respective au fost prezentate şi discutate toate disfuncţionalităţile importante ale sistemului. Dar, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie.