Sibiu: Liviu Visea, criminalistul cel mai iubit de studenţi
0
Procuror criminalist timp de treizeci şi şase de ani şi avocat în ultimii zece, Liviu Visea şi-a pus viaţa în slujba dreptăţii.
În anul 2000 Liviu Visea a ieşit la pensie după aproape patru decenii de activitate ca procuror criminalist. O carieră frumoasă în care procurorul n-a încetat să lupte pentru dreptate şi pentru găsirea adevărului. Cu toate astea, cea mai mare realizare de care vorbeşte Liviu Visea este familia, şi nu cariera profesională. „Eu mă consider un om simplu, ca mulţi alţii din Sibiu. Sunt mulţumit de calea parcursă până în prezent şi de realizările mele, cele mai reuşite fiind o familie închegată şi doi copii minunaţi“, declară criminalistul. A avut un parcurs anevoios, cu suişuri şi coborâşuri, a lucrat în parchetele locale din Ploieşti, Câmpina şi Făgăraş, loc unde timp de douăzeci de ani a fost prim procuror. În Sibiu, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, a ajuns în 1992, unde a lucrat până la pensie.
Cel mai mult i-a plăcut lupta pentru adevăr
„Niciodată n-am abdicat de la principii, mi-a plăcut extrem de mult meseria. Mare dragoste de meserie am avut. Îmi pare rău că acum mulţi nu înţeleg că nu pentru bani se face o meserie. Dacă nu iubeşti lucrul pentru care lupţi, nu faci nimic. De multe ori mi-am sacrificat sănătatea şi timpul liber pentru aflarea adevărului. E foarte greu, uneori aproape de imposibil, să dovedeşti adevărul, dreptatea. Stăteam până la ore târzii în noapte într-o nelinişte continuă până la stabilirea tuturor elementelor care să demonstreze culpabilizarea unui individ. Dar mereu, indiferent de împrejurări, am avut în vedere omul şi faptul că lucrez cu el şi pentru el“, precizează Liviu Visea. A fost criminalist şi cu mult înainte şi după revoluţie şi spune că nimic nu s-a schimbat. „Criminalist eşti pur tehnic, aplici aceleaşi tactici, aceleaşi metode, nu contează contextul social şi politic“, subliniază omul care se pregăteşte să-şi scrie memoriile.
Ca profesor, a apreciat studenţii rebeli
Liviu Visea a fost profesor universitar în Sibiu zece ani, până în 2002, şi a predat câtorva generaţii de studenţi la Drept criminologia. „Este extraordinar, tata a lucrat în învăţământ iar eu păstrez o afecţiune mare pentru meseria de dascăl. Mi-a plăcut dialogul cu studenţii, dezbaterile, modul cum comunicam. Mi-au zis că ţin mult la mine, şi eu ţin la ei. Cel mai mult mi-au plăcut rebelii, cei care nu se încadrau în tipare. Pentru idei, idei bine argumentate“, povesteşte cu pasiune omul. Din anul 2000 este avocat în Baroul Sibiu şi plănuieşte să se pensioneze din avocatură la întâi mai 2010, când se vor împlini zece ani de avocatură. Ceea ce a făcut a schimbat cu siguranţă destinele multor oameni. Cum de a ajuns să lucreze în justiţie? „Mama a fost grefier o viaţă întreagă, aşa că dreptul a fost marea mea dragoste. La bacalaureat, când ne-au întrebat profesorii ce vrem să facem mai departe, dorinţa mea a fost să fiu procuror“, îşi aminteşte Liviu Visea.
Ce-i place
„De la meseria de criminalist mi se trage pasiunea pentru aparate foto. De la primele aparate Smena până la cele digitale cu care nu mă prea descurc, toate mi-au plăcut, acum am vreo şapte. Un alt mare hobby sunt biseriricile şi vitraliile, am fotografii şi diapozitive cu vitralii din multe locuri“, declară Liviu Visea.
Ce nu-i place
„Nedreptatea, este ceva ce nu pot să suport, mă agasează. Nu-mi place nici lupta continuă pentru bogăţia materială imediată, asta mă termină. Nimeni nu mai luptă pentru bogăţia spirituală“, precizează criminalistul.
Întrebări şi răspunsuri
Cum apreciaţi munca cu poliţia?
Ca procuror am apreciat greşit de câteva ori probele administrate de lucrătorii de la poliţie şi, de atunci, atât în ce privea conlucrarea cu aceştia cât şi modul de abordare al lor, le-am făcut cu multă atenţie. Şi poliţiştii sunt oameni şi sunt supuşi greşelii.
Asta pentru că nu sunt suficient de pregătiţi?
Pregătirea profesională atât a procurorilor cât şi a poliţiştilor nu este suficientă, fiecare profesie cere dăruire, chiar sacrificiu uneori, ori cei ce nu îşi iubesc meseria, nu au ce căuta în structurile respective. Nici modul cum se recrutează cadrele nu este tocmai potrivit.
Profil
Născut: 24 septembrie 1939, Făgăraş
Studii: Facultatea de Drept Bucureşti (1966)
Familie: Căsătorit, are doi copii şi doi nepoţi
Se încarcă comentariile...
