Sibiu: Lucian Doda, tânărul maestru pizzer de la Unicum

Pune ingredientele în proporţiile ideale, face aluatul, îl aruncă spre tavan, îl răsuceşte şi-l trânteşte în cuptor, cu nimerite bunătăţi. La final, Lucian primeşte aproape mereu aprecierea clientului.

Cu şuncă, ciuperci, ardei şi mozzarella sau cu orice alt topping, când muşti dintr-o felie de pizza te gândeşti să-i dea Dumnezeu sănătate pizzerului. Care pizzer ţi-l închipui undeva pe la 45 de ani, cu ceva burtă şi mustaţă uşor încărunţită. Să recunoaştem că niciodată nu te gândeşti că pizzerul care ţi-a gătit cea mai delicioasă pizza pe care ai mâncat-o are 21 de ani, arată de 19 şi pare potrivit mai degrabă pe ringurile cluburilor decât lăţind aluatul pe planşeta de gătit. Lucian Doda face de doi ani cunoscutul fel de mâncare împrumutat de la italieni la pizzeria Unicum din centrul istoric al Sibiului. Când s-a angajat ca pizzer nu ştia nimic despre aluat, cuptoare cu lemne sau consistenţa sosului de roşii.

Din ospătar, pizzer
Nu şi-a plănuit să ajungă bucătar şi doar întâmplarea a făcut să fie la locul potrivit, în momentul potrivit. „Am fost ospătar o perioadă. Era chiar după terminarea liceului, când îmi căutam de muncă. N-am avut altă alegere, asta era în ziar la momentul respectiv. În prima zi de căutări m-am angajat aici ca ospătar”, spune povestea pe scurt Lucian. I-a plăcut ca ospătar pentru că ciubucurile îi întregeau considerabil salariul. Dar, fiind anul 2007, adică turişti cu carul şi activitate foarte mare, Lucian nu a stat prea mult pe gânduri când unul din pizzerii localului a lăsat un post liber. „Am zis «de ce nu?». Ca ospătar era foarte multă muncă. Şi aici este muncă şi când sunt multe comenzi de pizza chiar este presiune mare. Am stat vreo două săptămâni pe lângă pizzerul mai vechi şi am învăţat tot ce aveam nevoie pentru a face pizza. Aluatul este cel mai important, dacă nu iese cum trebuie, poţi să-i pui ce vrei tu că pizza nu va fi bună de nimic. Am mai adaptat puţin reţeta, am mai umblat la cantităţile ingredientelor şi acum este mai bună. Făină, apă, drojdie, sare, zahăr şi ulei. Reţeta clasică, aluatul stă o oră la dospit. Trebuie să fie moale, că aşa este mai uşor de lucrat şi se coace şi mai repede”, explică o parte din tainele meseriei Lucian.

Zi de zi, la 50°C plus
Partea cea mai grea a slujbei este cuptorul cu lemne care ridică temperaturile din zona de făcut pizza la peste 50°C în timpul verii. „Cel mai greu este să rezist câteva ore la temperaturile ridicate din bucătărie. Bine, şi altă parte proastă a acestei meserii este că vara nu se dau concedii”, precizează tânărul. Dar mulţumirile nu întârzie să apară, fiind şi clienţi care-i aduc personal mulţumiri şi chiar îi dau bacşişul direct lui. Lucian face topul celor mai cerute trei feluri de pizza iar Capriciosa este pe primul loc. Urmează Prosciuto şi Prosciuto Funghi şi Pizza Unicum, cu sos de roşii, mozzarella, şuncă, măsline şi ardei. Dacă la început mânca zilnic pizza, de mai bine de un an nu mai face parte din meniul său. „După ce lucrezi zi de zi cu ea, ajunge să ţi se scârbească. Mănânc orice altceva, de la bucătărie, ce îmi dă colegul. Îmi place mult escalopul cu ciuperci”, mai spune bucătarul.

Iubeşte vara, de abia suportă iarna
„Îmi place vara, o iubesc. Şi ştrandul. Mă simt foarte bine acolo, când este cald, timpul liber mi-l petrec la ştrand. Stau la soare, în apă, mă simt ca în vacanţă. Poate şi pentru că n-am mai avut vacanţă de vară de mult timp”, declară Lucain. Şi dacă îi place vara, ghici ce nu-i place. „Urăsc iarna şi tot ce ţine de iarnă. Nu-mi place zăpada, frigul şi umezeala. De aceea iarna nu ies nicăieri, stau numai în casă. Nu merg la Păltiniş sau oriunde e multă zăpadă.”

Pizzer toată viaţa sau doar jobul din timpul facultăţii?
L.D.:  Este doar un job cu ajutorul căruia mă întreţin în facultate. Ţin foarte mult să termin studiile universitare şi să-mi găsesc un loc de muncă pe profil, o slujbă de oameni serioşi. Cu un câştig decent. Mai mult de atât, nu ştiu ce va fi.
Ce-ţi place şi ce nu la Sibiu?
L.D.: Sibiul are absolut tot în materie de distracţie. Sunt mereu evenimente, festivaluri... Chiar aseară am fost în Piaţa Mare la Coconia. Părţi proaste? Este un oraş mic şi nu are prea multe oportunităţi de dezvoltare profesională.