Sibiu: Dana Bozdog face bijuterii pentru fotbaliştii de la Steaua
0
Dana Bozdog se declară cel mai bun bijutier din Sibiu şi îi are printre clienţii săi pe fotbaliştii de la Steaua, pe Florin Călinescu sau pe Adrian Enache.
Primul lucru care te uimeşte când intri în micuţul atelier din centrul Sibiului e faptul că bijutierul care stă după masa de lucru este femeie. N-apuci să te dezmeticeşti bine că privirea ţi-e atrasă de sutele de fotografii personale care o înfăţişează pe femeie alături de personalităţi celebre, de la oameni de televiziune, fotbalişti şi cântăreţi la jurnalişti şi preşedinţi. Cea care zâmbeşte sincer şi-ţi spune pe un ton care arată multă încredere în sine că aproape toţi oamenii de pe perete îi sunt clienţi este Dana Bozdog. Una din puţinele femei bijutier din Sibiu.
Face insignele echipei de fotbal Steaua
Are clienţi din toată ţară şi mare parte sunt oameni celebri. Este bijutierul echipei Steaua Bucureşti iar fotbaliştii stelişti poartă insigne făcute de Dana. "Le-am făcut insignele şi de fiecare dată când vin sportivi noi mă sună să le fac şi lor bijuteriile echipei", declară Dana care poartă la mână un ceas valoros de care spune că e primit cadou de la Valeriu Argăseală şi Gigi Becali. Lui Adrian Enache şi Iulianei Marciuc le-a făcut verigi de aur cu iniţialele lor, pentru ceas, Mirabelei Dauer un medalion pentru câine iar lui Emil Hurezeanu i-a făcut nişte verighete simple. "Nu eu i-am cunoscut pe ei, ei m-au cunoscut pe mine. Majoritatea vedetelor care-mi sunt prietene îşi repară bijuterii la mine. Lui Băsescu încă nu i-am făcut nimic, dar sper să-i fac verigheta de nuntă de argint", precizează femeia. Dana explică simplu alegerea bucureştenilor de a apela la serviciile unui bijutier din Sibiu. "Preferă să apeleze la un bijutier din provincie pentru că la Bucureşti sunt tâlhari foarte mulţi. Spre exemplu, Andreea Esca a dus la reparat un inel cu smarald şi a primit înapoi unul cu zirconiu. N-a făcut scandal, e o persoană prea bonomă", încheie bijutierul.
De la şef de hotel la bijuterii
A fost hotelier 12 ani de zile până la privatizarea din 1993. "Eram şefă de hotel iar la privatizare am fost dată afară. Soţul meu mi-a zis că-mi stă mâna pe lucru, acasă reparam tot ce se strica, de la instalaţii la frigider. El mi-a dat ideea să mă fac bijutier. Aveam 31 de ani. 11 luni de zile am stat pe lângă un neam de-al meu bijutier, dar el nu m-a învăţat nimic. «Cască şi tu gura pe aici,că te prinzi», mi-a zis. Apoi, când am început să lucrez, timp de şase luni am învăţat pe marfa clientului. Dar după perioada aceasta am devenit cea mai bună din oraş. Sunt singura de aici care repară obiecte goale, obiecte cu care toţi bijutierii te trimit la topit", povesteşte Dana. Are o meserie frumoasă dar spune că trebuie să ai "ceva de chinez în tine" ca să faci asta. "Dacă nu ai răbdare, nu ai ce căuta în această meserie", continuă femeia.
Îi era ruşine să facă o şcoală profesională
Zice că-şi iubeşte atât de mult meseria încât regretă că nu s-a făcut de la început bijutier. "Când am terminat şcoala generală mi-a fost ruşine să dau la Scoala Profesională şi să învăţ o meserie. M-am gândit că nu este de mine, elevă premiantă, să fac asta. Am făcut liceu şi Facultatea de Turism dar imi pare rău că nu m-am făcut bijutier după ce am terminat opt clase. Oricum, în ţara asta este nevoie de mai mulţi specialişti. Caută unul care repară umbrele şi o să vezi că nu găseşti. Şi de ce ai găsi, cât timp umbrela chinezească costă patru lei. Dacă vrei să duci cuţitele la ascuţit, n-ai cui", declară Dana Bozdog.
Acelaşi parfum, de un sfert de veac
Dana adoră parfumul "Magie Noire" pe care îl poartă de mult timp cu fidelitate. "L-am descoperit în urmă cu 25 de ani la o prietenă de-a mea şi de atunci nu mai pot să-mi dau cu alt parfum. Şi toţi prietenii asta îmi aduc în dar, o sticluţă de «Magie Noire»", povesteşte Dana.
Băncile, inamicul public numărul unu
Nu-i plac deloc băncile, creditele ori depozitele bancare. "Banca este moarte sigură iar creditul este sinucidere în masă. Nu-mi plac deloc băncile, n-am nici cont deschis la vreo bancă. Singura dată când merg la bancă este când îi alimentez cardul fiicei mele."
Ce planuri aveţi?
D.B.: Să îmbătrânesc fericită. Asta este o meserie din care nu se iese la pensie, nu ai cum să te laşi. Este via cimitir. Când nu o să mai pot, o să micesc programul. Vecinul, ceasornicar, are 83 de ani şi nu poartă ochelari.
V-a atins criza economică?
D.B.: Nu m-a afectat în foarte mare măsură, dar se simte. Îmi pare rău că alţi colegi de-ai mei au închis, colegi chiar cu provălii mai mari, asta e rău.
Şi nu ar trebui să vă pară bine că rămân mai puţini pe piaţă?
D.B.: Nu, de ce să-mi pară. Eu am clienţii mei şi de multe ori şi clienţii lor vin la mine şi rămân. Sunt, fără falsă modestie, cea mai bună din oraş, repar bijuterii la care nimeni nu se mai bagă.
Profil
Născută: 23 iulie 1962, Sibiu
Educaţie: Facultatea de Turism
Ocupaţie: Bijutier
Familie: Căsătorită, are o fată
Se încarcă comentariile...
