Sibiu: Zoran Ianculovici, curierul care aduce bucurie la pachet

adevarul

Publicat: 26.11.2009 11:45

Ultima actualizare: 10.08.2022 01:43

Pentru că duce şi aduce plicuri, colete şi cutii foarte voluminoase pentru toată zona de centru a Sibiului, Zoran Ianculovici este unul dintre cei mai apreciaţi curieri sibieni.

„Îmi plac banii, îmi place matematica. De mic aşa am crescut, mama lucra cu bani şi eu vroiam să urmez o şcoală de contabilitate. Am făcut şcoala dar n-am practicat deloc contabilitate. Sorta“, povesteşte Zoran Ianculovici. Un om care-şi începe aşa istorisirea ar putea fi orice. Ar putea lucra în sistemul de pază şi protecţie. A fost aici, a făcut asta. Ar putea munci în construcţii. Şi pe asta a făcut-o. „Câţiva ani am lucrat în construcţii metalice. Din întâmplare, din curiozitate, am vrut să văd ce-nseamnă asta. Aşa am ajuns să cunosc Sibiul“, declară Zoran. Sau ar putea să fie curier. Ceea ce chiar este. Zoran Ianculovici lucrează de doi ani la o firmă de curierat iar centrul Sibiului este zona din care preia şi aduce scrisori şi colete.

Îi plac provocările
„În 2007 am venit la Sibiu, m-am mutat definitiv. Mi-a plăcut ca oraş, în primul rând pentru că nu era aglomerat. Am stat o săptămână, am luat ziarul cu anunţuri de angajare, m-am aşezat pe o bancă în parcul Astra şi am încercuit trei anunţuri. Unul era al firmei Fan Curier, adică locul de muncă actual. La interviu am spus că nu ştiu oraşul. Am intrat în probă şi mi-am cumpărat o hartă cu zece lei“, îşi aminteşte Zoran începuturile. Nu ştia ce-nseamnă curieratul şi nu cunoştea deloc străzile Sibiului. Dar asta nu l-a oprit să răspundă afirmativ noii provocări. De fapt, oricine îl cunoaşte pe Zoran ştie că nu-l sperie nimic când vine vorba de muncă. „Nu mi-e frică să muncesc, aş încerca orice muncă în care se câştigă bani. Iar meseria asta este foarte plăcută“, subliniază încântat de ceea ce spune Zoran.

Era cât pe ce să fie bătut de un client
Meseria de curier nu-i aşa simplă, nu înseamnă doar să conduci o maşină şi să transporţi corespondenţa. Presupune să ştii foarte multe lucruri, să fii atent la tot, la facturi, la bani, să ştii cum să comunici cu toate tipurile de clienţi, de la nehotărâţi la reclacitranţi. „Partea cea mai frumoasă este că tot timpul sunt în contact cu oamenii. Bine, există şi lucruri mai puţin plăcute. Spre exemplu, era să iau bătaie săptămâna trecută de la un client. Vroia să desfacă coletul, dar nu se poate înainte să plătească factura. Asta este unul din dezavantaje, că sunt clienţi care ne consideră slugi“, povesteşte curierul. În cei doi ani de când este curier, Zoran a parcurs peste cincizeci de mii de kilometri ducând colete pe străzile din centrul istoric. Are zilnic 55-60 de „staţii“ în care duce şi 25-30 din care ia plicuri sau pachete. De la electrocasnice şi haine, la parfumuri ori coşuleţe cu bunătăţi de Crăciun, a livrat de toate şi totul este absolut obişnuit în munca lui.

Ce-i place
„Îmi place să călătoresc peste tot în lume şi ador pescuitul în Dunăre, dar n-am mai fost de vreo cinci ani la peşte. Chiar dacă merg de vreo trei-patru ori pe an la Orşova, n-am timp să pescuiesc. Iubesc maşinile, urmăresc toate emisiunile auto şi merg la expoziţii de automobile“, declară Zoran Ianculovici.

Ce nu-i place
„Nu-mi place când oamenii mint, mai ales în meseria mea, este o chestie care chiar mă enervează. Când spun că ei nu au comandat aşa ceva, că nu ştiu despre ce este vorba şi mă trimit înapoi cu coletul. Eu sunt un om de cuvânt, punctual şi chiar mă supăr pe mine când nu reuşesc să ajung la timp“, precizează Zoran Ianculovici.

Întrebări şi răspunsuri
Ce vis aveai în liceu?
Vroiam să fiu şofer de tir, şi acum îmi plac tirurile. Visam să câştig suficient de bine să-mi permit cel puţin o vacanţă pe an şi să nu am teama că nu am din ce plăti ratele la bancă.
Care-i cel mai mare defect al tău?
Că mă enervez foarte repede. Dar îmi trece la fel de repede. Şi am gura foarte mare, spun absolut tot ce cred.
Cea mai frumoasă amintire?
Multe. Ca atunci când omul se miră ce repede am venit să preiau o comandă. „Nici nu am lipit bine plicul, că aţi şi intrat pe uşă“, îmi mai zic unii clienţi.