Sibiu: Rezervaţiile naturale din judeţ, lăsate în suspans

Rezervaţia Bâlea Lac pare a fi veşnica problemă a Gărzii de Mediu. Silueta Caprei Negre se zăreşte rar, iar acvila de stâncă este una dintre speciile dispărute din rezervaţie. În total, in Sibiu există 15 arii protejate de care se ocupă un singur om, desemnat de Garda de Mediu din Sibiu.

Parcurile, monumentele şi rezervaţiile naturale de pe raza judeţului Sibiu măsoară aproximativ 20.000 de hectare, iar singurul om care se ocupă de toate aceste zone este comisarul Bogdan Lazăr, desemnat de Garda de Mediu Sibiu.  Parcul Natural Cindrel, Parcul Natural Golul Apin Făgăraş, Pădurea Dumbrava, Rezervaţia Naturală Arpăşel, Calcarele Cretacice de la Cisnădioara, Dealul Zakel sau Rezervaţia Bâlea  sunt câteva dintre monumentele clădite de natură şi de care autorităţile române par a fi neinteresate, desemnând un singur om pentru verificări în toate zonele. Un comisar care nu este echipat şi care din luna iulie s-a ocupat singur de arii.

Bâlea Lac, bolnavă de turism
Una dintre zonele care rămâne în continuare o problema a Sibiului, este Rezervaţia Naturală Golul Alpin şi Bâlea Lac. Cauza? Foarte simplu: turismul neecologic. La Bâlea s-au făcut anul acesta 3 controale, dintre care două realizate cu ajutorul Gărzii Naţionale de Mediu. Nu s-a dat nici o amendă, ci doar avertismente, care sunt tot sancţiuni contravenţionale. Unul dintre motivele neaplicării amenzilor este faptul că Primăria Cârţişoara este o unitate administrativă mult prea mică pentru a fi responsabilă de atâtea zone „protejate“.

Poloarea apelor, exploatările lemnoase şi activităţile legate de acestea, par a fi conform Gărzii de Mediu, cele mai mari probleme din punctul de vedere al biodiversităţii pe judeţul Sibiu.
 „Au fost 45 de controale anul acesta, în general toate pe activităţi de biodiversitate şi s-au aplicat amenzi de 50.000 de lei. La Bâlea turismul ne-ecologic reprezintă o problemă. Celelalte arii protejate au avantajul că nu sunt accesibile oamenilor, iar altă problemă ar fi că multe din zonele respective nu au administratori proprii sau custozi. Singurele două zone care administratori sunt Rezerrvaţia Arpăşel şi Parcul Natural Dumbrava Sibiului“ spune comisarul Bogdan Lazăr.

Lacul fără fund de la Ocna Sibiului şi Calcarele Eocene de la Porceşti, aflate pe extravilanul comunei Turnu Roşu  sunt încă două zone care prezintă probleme. Lacul de la Ocna  este un monument al naturii cu valoare geologică  şi ar trebui „lăsat în pace“ să-şi dezvolte fenomenul de heliotermie, lucru care nu se întâmplă, iar la Turnu Roşu au fost sesizări cum că există persoane care extrag bucăţi de calcar, dar una dintre problemele zonei o reprezintă şi eroziunea solului sau depozitările de gunoaie. 


„Există anumite zone prin care pătrundem în rezervaţii. Singurul nostru echipament e reprezentat de un binoclu şi un aparat foto"
Bogdan Lazăr, Comisar Garda de Mediu Sibiu