Sibiu: Liana Ioana Daniliuc, casiera de supermarket

adevarul

Publicat: 12.12.2009 15:31

Ultima actualizare: 09.08.2022 18:15

Ioana Daniliuc iubeşte să lucreze alături de mulţi oameni.

Liana Ioana Daniliuc lucrează la supermarket de un an de zile şi, datorită clienţilor amabili, consideră că meseria ei este cea mai plăcută.

Liana Ioana Daniliuc face parte din grupul persoanelor cu care fiecare dintre noi intră în contact într-o zi obişnuită. Este casieră de un an de zile într-un supermarket şi oferă clienţilor mai mult decât plasa de cumpărături şi bonul de casă. Oferă un zâmbet larg şi sincer, o vorbă bună şi o zi mai luminoasă. „Îmi place foarte mult jobul meu pentru că am ocazia să vorbesc cu oamenii. Eu sunt deschisă şi comunicativă cu persoanele din jurul meu, îmi place să-mi fac prieteni şi chiar sunt foarte mulţi clienţi fideli cu care povestesc de fiecare dată. Aceştia sunt oamenii care îmi înfrumuseţează ziua. Spre exemplu, este o doamnă care îmi zice mereu că sunt frumoasă. Cei mai mulţi clienţi ne apreciază, dar mai sunt şi cei răi, puţini, de altfel“, povesteşte Liana Ioana Daniliuc.

S-a născut la malul mării
Ioana este în Sibiu de trei ani, după ce toată viaţa ei a fost un periplu prin zeci de localităţi. Îi place oraşul de pe Cibin nespus de mult şi spune că nu mai pleacă de aici. Părinţii ei sunt băcăuani dar ea s-a născut la Constanţa, pentru că aşa s-a întâmplat. „Ai mei erau în concediu la mare“, spune zâmbind Liana Ioana Daniliuc. N-a mai revenit la Constanţa, dar nu-i pare rău, şi-a făcut o viaţă stabilă la Sibiu. Ioana este o fire romantică şi extrovertită, iar prin scris simte că-şi poate exprima cel mai bine trăirile interioare. Are peste două sute de poezii scrise şi visul ei cel mai mare este să le poată publica. „Scriu poezii din clasa a V-a. Pentru că mi-a plăcut foarte mult limba şi literatura română şi profesorul de atunci ne-a deschis calea spre creaţie“, precizează Ioana. Poeziile Ioanei sunt despre suferinţă, „pentru că viaţa mea înseamnă suferinţă“, şi au ajuta-o să descarce pe hârtie resentimentele faţă de părinţii care au divorţat şi care n-au ştiut să-şi ocrotească copiii. Dar Ioana scrie şi poezii optimiste, despre dragostea pe care o trăieşte acum şi despre viitorul pe care-l vede roz. „Poeziile mă ajută pentru că de multe ori nu am cu cine vorbi. Şi mă simt mai aproape de tatăl meu, pentru că şi el scria poezii“, declară Ioana.

A făcut handbal de performanţă
Tot în clasa a V-a Ioana a început să joace handbal şi, în timp, a ajuns la nivel de performanţă. „Am jucat şi la senioare, în Divizia A. Până acum doi ani, când a trebuit să renunţ. Handbalul m-a ajutat să fiu mai responsabilă, mai organizată. Mi-a plăcut mult competiţia, dar am fost nevoită să renunţ la handbal şi îmi pare foarte rău. Era viaţa mea, însemna totul pentru mine“, mai spune cu durere în glas Ioana. Când are timp, Ioana mai aruncă la poartă şi se gândeşte serios să reînceapă antrenamentele de handbal. „Am învăţat să nu mai răspund răutăţilor pe care mi le spun oamenii. Tac, ţin în mine şi se strâng. Dar când arunc cu mingea la poartă, parcă arunc toate lucrurile rele odată cu mingea. Mă simt bine“, încheie tânăra.

Ce-i place
„Am foarte multe pasiuni, îmi place să cânt şi să dansez prin casă. Dacă aud o melodie, în general de muzică populară, şi îmi place, o cânt până o învăţ. Îmi place mult să înot, să mă plimb, să vizitez oraşe, să învăţ lucruri noi, să mă implic în proiecte noi şi să ofer ajutor. Plus că ador animalele“, declară Ioana Daniliuc.
Ce nu-i place
„Nu-mi plac persoanele arogante, cele care nu ascultă ceea ce ai de spus, care trec cu nepăsare pe lângă un om aflat în nevoie şi nu-l ajută. De asemenea, nu-mi plac oamenii care fură ideeile altora şi spun că sunt ale lor“, precizează tânăra.

Întrebări şi răspunsuri
Ai încercat să-ţi strângi poeziile într-o culegere?
Singură nu am puterea financiară. Mi-a promis cineva mai demult că o să mă ajute să le public într-o carte, dar nu s-a ţinut de cuvânt. Aş vrea să am o cărticică cu tot ce am scris până acum.
Cum vezi viitorul?
Îmi doresc să am o familie, să mă căsătoresc şi să am copii. Iar acum prioritatea mea este să termin liceul, am renunţat de când am venit la Sibiu pentru că trebuia să muncesc ca să mă întreţin. Dar am dat la seral şi după ce îl termin sper să am bani să fac şi o facultate. Mi-aş dori să dau la teatru, am făcut în şcoala generală cursuri de teatru şi mi-a plăcut foarte mult.