Sibiu: Elena Găvan descoperă minunile ascunse ale satelor sibiene
0Elena Găvan este muzeograf în cadrul Muzeului Civilizaţiei Transilvănene Astra şi o parte din munca ei o poartă prin satele judeţului unde caută tezaurele ascunse ale civilizaţiei populare.
Elena lucrează în cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra din 2001 şi dacă la început i se părea doar un serviciu, ca oricare altul, astăzi spune că pe zi ce trece este tot mai pasionată de ceea ce face. De fapt, după aproape zece ani de lucrat în muzeu, pentru vizitatori şi sibieni, Elena nu mai ştie cu siguranţă dacă i-ar place să facă şi altceva.
Dificil la început
„Când am început munca în muzeu a fost destul de dificil. Nu pot să spun că era un lucru complet nou, că eram chiar străină de ce înseamnă un muzeu, dar nici uşor nu a fost. Până în acel moment eu studiasem mai mult arheologia, şi mai puţin mă axasem pe port tradiţional. Dar m-am obişnuit destul de repede. Acum m-am acomodat pot să spun că sunt chiar pasionată de ceea ce fac în fiecare zi. Eu cred că în muzeu nu poţi sămâne să lucreazi dacă nu îţi place ceea ce faci. Cred că este o muncă foarte interesantă”, ne-a povestit Elena.
Partea cea mai interesantă
Prin natura serviciului ei, Elena îmbină munca de cabinet cu cea de teren. „Etbnografie fără cercetare nu se poate face”, spune ea. De fapt, aici este şi cea mai interesantă parte a muncii ei: mersul pe teren, prin sate de multe ori uitate de lume, printre oameni încă iubitori de tradiţii şi cu respect pentru înaintaşi. Oameni în ale căror case încă mai găseşti un război de ţesut, păstrat cu sfinţenie de la străbunica, sau un cufăr în care s-a aflat cândva zestrea bunicii, când s-a măritat cu bunicul. “Cam în toate satele din judeţul nostru, dacă ştii unde să mergi, mai găseşti pe cineva care ţine la tradiţie”, spune Elena.
Unul din satele sibiene care a impresionat-o recent este Alămorul. “Am fost într-o cercetare de teren în Alămor şi am rămas chiar impresionată. Am găsit acolo o doamnă care încerca să păstreze interiorul casei ei intact, aşa cum fusese el odată”, povesteşte Elena. Experienţe plăcute a avut şi în Alţâna sau în Avrig, unde a filmat în 2003 un film, “Tradiţii textile”, împreună cu Fundaţia pentru Meşteşuguri din Bucureşti.
Invitaţie la expoziţie
Cele mai recente rezultate ale muncii Elenei Găvan pot fi văzute la etajul I al Casei Artelor. Aici Elena a gândit şi amenajat expoziţia “A ţese, între locuire şi amintire în Sudul Transilvaniei”. “Este pentru prima oară când sunte expuse astfel de exponate, ca obiecte de colecţie”, spune Elena. Aici puteţi vedea un urzoi de secol XIX spre exemplu – “obiectul pe care se urzeşte firul înainte să fie întins pe război”, o glugă ciobănească - “făcută din două iţe din lână date la piuă pentru a se îndesi şi întări, folosită atât pentru ase apăra de vreme rea dar şi ca traistă de merinde”, sau chiar o “zăvastră” din Ţara Bârsei – “o ţesătură care îmbrăca peretele, de la ferestre până jos, de cele mai multe ori”, explică Elena fiecare obiect în parte.
Întrebări şi răspunsuri
Mai merg sibienii la muzeu?
Lumea merge în general în Muzeul în aer liber ca să vă spun sinceră, parcă mai puţin în expoziţii. Vin şi aici, dar mai puţini.
Vin mai mulţi turişti străini decât sibieni?
Turiştii şi copiii sunt cei care vizitează cel mai des expoziţiile nostre. Copiii vin de obicei cu clasele, în special în cadrul programelor de pedagogie muzeală.
Când faceţi o expoziţie, o gândiţi şi în funcţie de publicul care o va vedea?
Da, expoziţiile le facem în general ţintind un anumit segment de public şi către ei orientăm şi mesajele de promovare.
Ce-i place:
„Îmi place foarte mult să petrec timp cu fetiţa mea Mirela Ana Francesca. Are trei ani şi patru luni şi fac tot posibilul pentru a sta cât mai mult alături de ea”
Ce nu-i place:
„Nu îmi plac oamenii care fumează pe stradă. Nu neapărat oamenii care fumează, ci cei care fumează pe stradă. Mai ales dimineaţa când ieşi afară şi simţi fumul în faţă” .
Profil:
Născută: 25 septembrie 1978, Sibiu
Studii: masterat în cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu
Familie: măritată, are o fetiţă Mirela Ana Francesca