Sibiu: Dispar tradiţiile din Mărginimea Sibiului. Zeci de obiceiuri populare nu se mai ţin deloc

Udatul Ionilor este unul din puţinele obiceiuri care se mai păstrează la Tălmaciu

Masterplanul Cultural al Judeţului Sibiu a scos la iveală faptul că în 30 de localităţi din Mărginime şi Ţara Oltului tradiţiile nu se mai ţin. Zeci de obiceiuri celebre au ajuns să fie ignorate total sau chiar au dispărut din „zestrea” transmisă din neam în neam timp de sute de ani.

Un studiu făcut de către Directia de Strategie, Dezvoltare si Programe din cadrul Consiliului Judeţean Sibiu, şi care este prins în Masterplanul Cultural al Judeţului Sibiu a scos la iveala o realitate care va ştirbii cu siguranţă din aura magiei Mărginimii Sibiului. Conform studiului făcut zeci de obiceiuri, tradiţii şi datini vechi de sute de ani au dispărut sau îşi dau duhul în ultimii ani în aceste localităţi. Astfel la capitolul de tradiţii pe cale de dispariţie, la Tălmaciu tradiţia ţesutului şi şezătorile tind să dispară cu desăvârşire, la Şura Mare călăraşii de la nuntă şi cetele ce băteau satul în lung şi în lat la diferite sărbători au tendinţa să „tragă pe dreapta”, iar la Răşinari obiceiul covăciei a intrat în anonimat. Dansurile populare din Ilimbav tind şi ele de câţiva ani să dispară din peisaj, iar la Moşna s-a constatat că obieceiurile şi tradiţiile săseşti nu mai sunt respectate deloc. La capitolul tradiţii şi obiceiuri dispărute definitiv situaţia este şi mai dramatică. La Cristian nu se mai ţine obiceiul maialului, la şura obiceiul lăzii de zestre la fetele care se mărită a fost aruncat la obiceiuri demodate, iar la Jina Pupăza Miresei şi căratul lăzii de zestre nu îşi mai găsesc locul printre tadiţiile vechi din străbuni. Şezătorile din Mihăileni, iar la Axente Sever, Roata Şaşilor şi Serbarea Florilor nu se mai ţin deloc. Alte 31 de obiceiuri şi tradiţii sunt consemnate acum doar în memoria bătrânilor din sate. Primarul din Răşinari, Bogdan Bucur spune că tradiţiile dispărute dealungul timpului sunt greu de resuscitat. „Vom face ansambluri mai ales cu copii, pentru că e mai uşor să încercăm o conştientizare de la vârste fragede pentru ca în viitor aceştia să nu uite obiceiurile” a povestit acesta.

Regretele generaţiei de vârsta a III-a
Dănoiu Maria, o pensionară trecută de 65 de ani, din Răşinari, spune că duce dorul serilor în care mergea la şezători. „Ţin minte că stăteam şi până la miezul nopţii şi povesteam sau chiar şi cântam la şezători. Acum nu mai vrea nimeni să vină la aşa ceva”, a povestit femeia cu o voce care i-a trădat dorul după serile tradiţionale de altă dată.

Tineri şi autorităţile nu se mai implică
Dana Lupica, cea care a participat activ la statistica prinsă în masterplanul cultural spune că principala cauză care a dus la această situaţie este pierderea identităţii locale din cauza creşterii alarmante a fenomenului depopulării satelor. „Din păcate lipsa de implicare a comunităţilor locale sau scăderea interesului generaţiilor tinere dar şi rapida adaptare la culturile moderne precum şi slaba capacitate de accesare a fondurilor pentru conservarea şi promovarea patrimoniului imaterial la nivel local au făcut să apară acest trist fenomen al dispariţiei tradiţiilor şi obiceiurilor”, a explicat reprezentanta CJ Sibiu.