Sibiu: Anca Vişan este studentă la teatrologie şi artizană

Anca este un om complex din mâinile căreia ies micuţe „comori“, este o tânără care se exprimă prin obiectele pe care le creează. Pictează sau modelează, iar fiecare obiect creat de ea primeşte maximă atenţie din partea ei în momentul realizării.

Şi-a făcut un blog pe care expune fotografii cu creaţiile ei şi practic toate reprezintă un manifest împotriva kitsch-ului pentru că un astfel de obiect nu are personalitate sau vreo amprentă artistică. Mai mult, blogul este un îndemn de a purta lucruri frumoase, cu stil, după cum spune ea.

Artă de mic copil
Era în clasa a V-a şi îşi aminteşte că a făcut un desen, iar profesoara ei de atunci a îndemnat-o să urmeze cursuri la un liceu de artă. Ajunsă la Liceul de Artă şi-a dat seama că are înclinaţii, iar mediul acela şcolar a format-o. A făcut specializare în ceramică, dar a pictat icoane pe lemn, sticlă sau piatră, iar de aici porneşte pasiunea ei pentru a crea obiecte, pentru a inventa.
Cu toate acestea, Anca nu a dorit să urmeze o facultate de arte plastice: „am vrut să merg la Facultatea de Jurnalistică, iar pentru că nu am reuşit să obţin un loc fără taxă am mers la Teatrologie şi am descoperit pe parcurs ce înseamnă arta teatrului. Să faci o facultate de arte şi să ajungi să reuşeşti îţi trebuie susţinere financiară şi un exerciţiu continuu“ spune Anca.  Cu toate acestea consideră că se poate trăi din artă, iar faptul că este studentă la Teatrologie  o face să creadă că „ sunt tot în domeniul artei, dar este cu totul alt tip de artă, o artă a cuvintelor scrise şi rostite, iar asta îmi oferă posibilitatea de a-mi înbunătăţi relaţiile cu oamenii“ spune studenta.

Mici „comori“
A început  să confecţioneze , bijuterii, cutiuţe, rame de oglinzi,  mai serios în anul 2007, şi, le-a dat numele de „comorile Ancuţei“.
„A trebuit să fac un cadou prietenului meu şi găsisem un set de trei cutiuţe pe care le-am pictat şi decorat eu, iar începând cu anul acesta mi-am dat seama că pot face mai mult, pot crea obiecte într-un singur exemplar, spre exemplu dacă fac o pereche de cercei, nu sunt identici“ spune artizana. Cadourile personalizate, imprimate cu nota ei personală au scutit-o de nişte bani, obţinând bucurie din partea celor care primeau cadourile de la ea. Cu toate că a avut  şi are o legătură puternică cu arta: „Nu mă văd pictând tablouri, iar acum lucrez cu lemn şi polimer. Orice ţine de obiecte de lemn, chair dacă e vorba de mobilier văd totul recondiţionat“ spune artizana.

Planuri de viitor
Planurile Ancăi se rezumă la trei cuvinte: călătorii, teatru şi un mic magazinaş. Vrea să călătorească mult şi a fost deja în Franţa, în clasa a XII-a  cu o expoziţie alături de colegi, iar de când este studentă a fost în Polonia pentru un workshop legat de teatru. I-ar plăcea să lucreze pe scenografie, decor şi aranjamente, iar legat de magazin, iar plăcea să-l aibă pentru că lumea ar putea alege obiectele create de ea sau şi-ar putea lăsa ideile acolo pentru a fi puse în practică de către ea.

Profil
Născută: 21 februarie 1988, Slănic Prahova
Educaţie: Teatrologie
Familie: necăsătorită

Ce-i place
Îmi place arta în general şi asta poate pentru că am terminat Liceul de Artă. Îmi place Sibiul, casele din Transilvania, pivniţele cu arcade, podurile înalte şi vechi ca ale bunicilor. Îmi place şi fotografia şi aş vrea să mă perfecţionez în domeniul acesta.  Îmi place primăvara pentru natura renaşte, totul reînvie şi apropos de asta îmi place renaşterea ca epocă şi artă.

Ce nu-i place
Nu-mi place când un lucru este făcut doar să fie făcut. Nu-mi plac cei care crează doar pentru a vinde. Evident nu-mi place kitsch-ul.