Sibiu: Anca Câmpean creează haine unicat

Sibiu: Anca Câmpean

Anca este o fire copilăroasă, îmbrăcată elegant şi cu un zâmbet permanent între obraji

Profil
Născută: 9 noiembrie 1986
Educaţie: Facultatea de Inginerie, Sibiu
Ocupaţie: Asistent manager
Familie: necăsătorită

Când te gândeşti la haine  unicat, te îndrepţi mereu cu gândul spre croitoresele cu ochelari pe nas, cu perniţa de ace în mână şi cu un metru care nu se poate dezlipi de degetele lor sau la designeri vestimentari extravaganţi.
Anca nu este croitoreasă şi nici designer, dar este creatoare de haine unicat. Coase de foarte mult timp. Când era mică îşi făcea ca toate fetiţele, haine pentru păpuşele.  După ce şi-a dat examenul de capacitate s-a dus la bunica ei la ţară, a scos toate hainele mamei ei din pod şi a pus în funcţiune vechea maşină de cusut a bunicii şi „ am modificat toate hainele mamei de cand era tânără, nu a scăpat nimic” spune Anca.

Un inginer creator
În anul 2005 când a vrut să se înscrie la Facultatea de Design din Sibiu, aceasta nu era acreditată, aşa că a ales să urmeze cursurile Facultăţii de Inginerie din Sibiu, pe direcţia ingineriei textile. Lucrarea ei de licenţă a fost un proiect al unui produs vestimentar şi şi-a ales o jachetă: „ Am făcut-o acasă singură. Profesoara care mă examina m-a întrebat dacă lucrez în domeniu, fiind uimită de ceea ce făcusem” spune creatoarea. La ora actuală se gândeşte serios a urma un master în domeniul design-ului vestimentar.

Creează orice
Toată pasiunea ei şi tot avântul pentru a crea haine nu s-au oprit aici. Începuse să-şi facă haine ei, mamei, sorei şi împrumuta mereu maşini de cusut ba de la vecine, ba de la neamuri. Acum trei ani, mama ei i-a făcut cadou propria maşină de cusut. De atunci, când are timp liber este mereu lângă ea: „Sâmbăta lucrez de când mă trezesc până seara târziu, iar în restul săptămâni doar după service. Oricum, dacă stau acasă sunt mereu lângă maşina de cusut”spune Anca
Poşete, maieuri, fuste, rochiţe pentru banchet sau nunţi, jachete sau paltoane toate ies din mâinile creatoarei cu o formă şi un design unic. Anca nu se consideră o profesionistă, dar consideră că tot ceea ce i se propune să creeze este o provocare: „ I-am făcut surorii mele o rochită pentru o nuntă şi a ieşit perfect din prima. Au fost necesare două sau trei probe. Am fost plăcut surprinsă” spune Anca.
A început să se inspire din paginile unei reviste de modă. Era foarte atentă la modul în care sunt realizate pensile sau clinurile şi-şi scotea tipare pe care le adapta persoanei care îşi dorea obiectul vestimentar. O rochiţă pentru nuntă o poate realize într-o zi, dacă persoana care o doreşte stă lângă ea. Primii pantaloni i-a făcut după ochi şi recunoaşte că nu este tocmai o conformist în a realize un obiect de îmbrăcăminte, nu ia niciodată masuri cu metrul de croitorie ci adaptează modelul de haină persoanei care o va îmbrăca. Visul pe care ar dori să-l transforme în realitate este „ îmi fac propriul meu boutique cu un salon de craţie inclus. Ceva mic şi cochet” spune artista. La momentul de faţă se pregăteşte pentru o expoziţie de obiecte unicat şi are în lucru gentuţe şi poşete

Ce-i place
Îmi place foarte mult îngheţata. Când cumpăr, cumpăr tuturor celor care sunt cu mine, pentru a putea gusta din mai multe tipuri de îngheţată. Îmi plac culorile vii şi pentru că sunt o fire copilăroasă îmi plac jucăriile din pluş, iar ca mâncare, cel mai mult îmi plac sarmalele. Iubesc animalele, în special pisicuţele şi iepurii, am şi acasă şi îmi doresc un cuţu, un Chau-Chau.
Ce nu-i place
„Cel mai mult şi mai mult nu-mi plac oamenii care nu sunt punctuali, nu-mi place să aştept şi nu-mi place să bârfesc. Nu-mi place să stau singură, să nu fac nimic, nu-mi plac filmele de groază şi nu-mi place să mă gândesc la ce nu-mi place” spune Anca râzând
Întrebări şi răspunsuri
Un creator de modă care-ţi place mult?
Clar Coco Chanel pentru că este vorba despre ceva ce i-ar plăcea oricui. Este istorie  combinată cu gust. Nu am stat să studiez atent, dar am observant că foloseşte linii clasice.
Unde te vezi peste 5 ani?
În Sibiu, de fapt nu. Mă văd la bătrâneţe în Sibiu, un fel de bunicuţă careşi plimbă chau-chau-l prin Piaţa Mare. Iubesc oraşul şi istoria lui, îmi plac oamenii din Sibiu, nu sunt atât de agitaţi ca cei din Bucureşti. Îmi place că este plin de verdeaţă în timpul verii şi îmi place că este foarte curat.