Sibiu: Adrian Stoia, tehnoredactorul pasionat de arte

Adrian Stoia

Andrian Stoia are grijă de imaginea grafică a materialelor realizate în editura Episcopiei Sibiului. Când nu este la serviciu, sibianul merge la cursurile de la Facultatea de Istorie, iar când are timp pictează.

Profil
Născut: 7 august 1969, Sibiu
Studii: Şcoala de Arta Sibiu, secţia „Pictură“, în prezent este student în anul al III-lea la Facultatea de Istorie din cadrul ULBS.
Familie: căsătorit, are un băiat

Extrem de calm şi calculat în ceea ce face, Adrian Stoia este unul dintre cei mai apreciaţi anganajaţi ai Editurii „Andreana“, a Arhiepiscopiei Sibiului. Lucrează aici de trei ani, iar pasiunea pe care o pune în munca sa face ca materialele realizate de el să pară adevărate opere de artă. De la cărţi, cataloage, calendare sau icoane, toate trec prin mâna sibianului înainte de a fi tipărite. „ Consider că această meserie îmbină foarte bine imaginaţia, grafica şi arta. Şi pentru că mie îmi place tot ceea ce ţine de creaţie, lucrez cu plăcere fiecare model. Oricum, cel mai important lucru este ca oamenii să fie mulţumiţi de rezultatul muncii mele şi atunci sunt şi eu mulţumit“, spune Adrian Stoia.

De două decenii în tehnoredactare
Chiar dacă lucrează doar de trei ani în cadrul editurii de la Arhiepiscopie, activitatea sa ca tehnoredactor este însă mult mai veche. A descoperit asceastă meserie imediat după armată, când în Sibiu abia apăruseră calculatoarele, iar experienţa dobândită în cele două decenii de muncă l-au transformat într-un profesionist. „ La început a fost vorba de o provocare. Fiind vorba de un domeniu nou, mi-am dorit să îi descopăr toate secretele. Am făcut cursuri de calificare şi am descoperit că tehnoredactarea uşurează foarte mult munca şi dă posibilitatea de a realiza lucruri noi. Tocmai pentru că imaginaţia îmi este pusă tot timpul la dispoziţie şi de fiecare dată îmi iese ceva nou, nu cred că mă voi plictisi vreodată de ceea ce fac“, completează tehnoredactorul.

Student eminent
Când nu este la serviciu, Adrian Stoia îşi dedică timpul cursurilor. Este unul dintre studenţii eminenţi ai Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Lucian Blaga“, iar acum îşi pregăteşte lucrarea de licenţă, pe care o va susţine la vară. „ Pasiunea pentru istorie a existat încă de mic. De fiecare dată când vedeam ruinele unei cetăţi mă întrebam care este istoria ei, ce viaţă au dus oamenii respectivi, dar, din păcate, nu am reuşit să mă înscriu la facultate până în urmă cu trei ani. Chiar dacă am crezut că îmi va fi greu să mă apuc la această vârstă din nou de învăţat, lucrurile pe care le descopăr mă fascinează, îmi uşurează  munca şi mă fac să îmi doresc să merg mai departe“, spune studentul Adrian Stoica, care îşi doreşte ca după facultate să se încrie şi la masterat. Altă pasiune a lui Adrian Stoia, de care spune însă că nu mai are atâta timp cât şi-ar dori, este pictura. A moştenit talentul de la mama sa, iar tablourile realizate până acum îi înfrumuseţează pereţii locuinţei. „ Mama s-a ocupat de pictură şi mi-a transmis şi mie această pasiune. Când eram mic, aveam toate caietele pictate, iar după liceu am făcut şi Scoala Populară de Arte, la secţia Pictură. Am acasă câteva tablouri cu natură moartă sau diferite peisaje şi, chiar dacă nu am mai pictat de mult timp, pasiunea nu va dispărea niciodată“, încheie Adrian Stoia.

Întrebări şi răspunsuri
Ce planuri de viitor aveţi?
Pe plan profesional, îmi doresc să lucrez cât mai bine, pentru că eu consider că întotdeauna este loc de mai mult. Legat de pasiuni, vreau să aprofundez studiul istoriei, printr-un master.

Care este cea mai mare realizare de până acum?
Cea mai mare realizare este familia mea. În rest, toate lucrurile pe care le fac zi de zi le consider mici realizări.

Care este cel mai mare defect al dumneavoastră?
Sunt, poate, cam grăbit şi uneori greşesc din cauza asta. Un alt defect al meu cred că este faptul că îmi doresc să mulţumesc pe toată lumea, ceea ce ştiu că e imposibil de realizat.

Ce vă place cel mai mult la Sibiu?
Mediul cultural, grija cu care se păstrează oraşul vechi, îmi plac împrejurimile şi aerul, care este mai respirabil decât în alte oraşe.

Ce-i place
„Îmi place să admir frumosul oriunde îl întâlnesc: într-un peisaj, într-o expoziţie, în centrul oraşului, oriunde. Pe lângă acest lucru, îmi place să mă întâlnesc cu oamenii şi să dezbatem diferite idei“, spune Adrian Stoia.
Ce nu-i place
„Nu-mi place că România înaintează foarte greu pe plan cultural şi material. Nu-mi mai place mizeria de pe străzi şi nici câinii vagabonzi“, completează tehnoredactorul.