VIDEO Case vechi din Mărginime, restaurate ca la carte

O ingineră a realizat un proiect prin intermediul căruia va reabilita câteva locuinţe din Sibiu declarate monumente istorice. Lucrările vor respecta tiparul construcţiilor din secolul al XIX-lea. Ideea de a da o faţă nouă unor case tradiţionale româneşti sau săseşti i-a venit Danielei Coman după ce a vrut să cazeze într-o pensiune din zona Sibiului nişte prieteni greci.

Ilie şi Paraschiva Ciociu sunt fericiţii câştigători ai unei renovări gratuite a casei. Şi-au cumpărat în 1990 o casă de chirpici, deteriorată, care ulterior au descoperit că este monument istoric. Acum, ei sunt beneficiarii unui proiect intitulat „Case uitate în Mărginime", care vizează reabilitarea a trei case tradiţionale din lemn, din judeţul Sibiu.

Ilie şi Paraschiva au 5 copii. Toată viaţa au muncit din greu pentru a le asigura o pâine pe masă. Lucrurile au început să intre pe un făgaş normal în 1990, atunci când au reuşit să cumpere un cămin pentru întreaga familie. Nu era mult, era una dintre cele mai şubrede case din satul sibian Poplaca, cu două odăi mici, de mai puţin de 30 de metri pătraţi amândouă, cu ferestre mărunte, cât două guri de aerisire. Dar era a lor şi erau fericiţi cu ce aveau.

„Am cumpărat casa aceasta cu 75.000 de lei vechi. Atât a costat pe vremea aceea. A fost a unui om care nu s-a prea îngrijit de ea, dar am încercat să o facem locuibilă. Ştiam că este prima casă ridicată în sat, după biserică. Ulterior am aflat că e ridicată în 1820", îşi aminteşte Ilie Ciociu. Soţia avea şi mai multe bătăi de cap. „Era foarte greu să locuieşti în casa aceasta. Stăteam de pază noaptea pentru că era plin de ploşniţe, iar copiii mei nici nu puteau dormi. A fost tare greu", spune Paraschiva Ciociu.

La un pas de închisoare

Proprietarul a vrut să o pună la punct. „Nu puteai sta în ea cum trebuie şi am vrut să o mai aranjez aşa, cum am crezut eu că pot. Am început prin a tăia acele gratii de la ferestre şi atunci m-am pomenit cu oamenii de la Consiliul Local pe cap. Mi-au spus: «Ce faci măi omule, vrei să te dăm pe mâna procuraturii? Casa e un monument istoric. Poţi face puşcărie pentru asta!» Aşa am aflat eu că locuiesc cu familia într-un monument istoric. Nu am ştiut până atunci", spune Ilie Ciociu.

Piesă de muzeu

Din 1992 şi până acum au urmat nenumărate încercări de reabilitare, doar că proprietarii nu-şi permiteau să facă acest lucru ca la carte. „Am vrut s-o dărâm de multe ori petru a o ridica din temelie. Dar nu am avut voie. Am locuit aşa cum am putut în ea. Am mers la Muzeu să le spun să vină s-o ia ca să-mi pot ridica eu alta, dar n-a vrut-o nimeni. Aşa că nu am avut ce face", spune proprietarul.

Norocul omului a fost proiectul unei sibience, dezamăgite de kitsch-ul în care a fost transpusă mai nou tradiţia. Daniela Coman spune că, din cauza nepăsării sau a ignorării valorii lor patrimoniale, casele de la ţară sunt fie lăsate să se dărâme, fie greşit reabilitate.

„Anul trecut am fost prin Mărginimea Sibiului să caut o pensiune pentru nişte prieteni greci care urmau să vină la Sibiu. Am fost dezamăgită de ce am văzut şi mi-am spus că nu se poate aşa ceva. Am mers la Direcţia de Cultură şi acolo mi s-a spus să scriu un proiect. L-am scris şi am reuşit să obţinem de la Uniunea Arhitecţilor o finanţare de 8.000 de euro pentru casa din Poplaca", spune Daniela Coman.

Restaurare ca la carte

Şura unei case săseşti din Daia va fi şi ea reabilitată

Proiectul îşi propune să ofere exemple de restaurare corectă a unor case din satele judeţului Sibiu, pe care nu s-a intervenit încă. „Ceea ce dorim prin acest proiect este să facem un pas în a crea un reflex proprietarilor în a identifica valorile pe care le posedă şi de a le repara într-un mod pertinent. Materialele moderne sunt produse pentru a fi folosite în anumite scopuri şi în anumite locuri. Nu blamăm materialele moderne, ci folosirea incorectă a lor, în clădirile tradiţionale. Cu alte cuvinte, vrem să evităm folosirea materialelor nepotrivite pentru construcţii tradiţionale", spune Liviu Gligor, arhitect.

Aşadar, casa din lemn de la Poplaca este restaurată după acelaşi procedeu după care fusese şi ridicată. Cu bârne din lemn, pereţi tencuiţi cu chirpici preparat chiar în gospodărie şi cu duşumele. Lucrările au început deja, din 14 septembrie, iar până la sfârşitul lunii octombrie trebuie finalizate.

„Mă bucur că avem această şansă. Nu mai puteam locui în acele condiţii în casă şi cum am rămas şi eu şi soţul fără locuri de muncă. Nu ne-am fi permis să o aranjăm aşa", spune fericită Paraschiva Ciociu.

"Am cumpărat casa aceasta în 1990 cu 75.000 de lei vechi. Atât a costat pe vremea aceea."
Ilie Ciociu
proprietar

Alte două locuinţe aşteaptă fonduri pentru consolidare

Casa parohială a Bisericii Evanghelice din Roşia, care este clasată pe lista monumentelor istorice, a fost şi ea inclusă în proiect. Din păcate, managerul de proiect nu a reuşit să obţină încă finanţarea. Pentru că la casa din Roşia ajung foarte mulţi vizitatori, iniţiatorii proiectului şi-au propus ca lucrările de consolidare prevadă şi amenajarea a unei părţi a podului ca spaţiu de discuţie şi proiecţii de filme, iar cealaltă ca o cameră de oaspeţi. În acelaşi proiect este vizată spre reabilitare şi şura unei case săseşti din Daia.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe sibiu@adevarul.ro!

Click pe imaginea de mai jos pentru ultimele noutăţi de la Sibiu: