Romii sunt aproape egali cu sașii, după recensământul de la Sibiu
0
Doar 3.591 de romi din judeţul Sibiu şi-au declarat etnia, deşi organizaţiile acestora spun că în judeţ sunt aproximativ 40.000.
Populaţia Sibiului a scăzut, în nouă ani, cu aproximativ 10 procente, potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului populaţiei şi locuinţelor de anul trecut. Judeţul numără acum 375.992 de locuitori, faţă de 421.724 la recensământul din 2002.
Suprinzător, doar 3.591 de persoane le-au declarat recenzorilor că sunt de etnie romă, număr mult sub cifra reală, susţin reprezentanţii romilor.
„Nici nu se poate discuta de aşa ceva, cifra reală este de aproximativ 40.000. Numai în zona Mediaş sunt peste 10.000 de romi, pe Valea Hârtibaciului şi Târnave sunt sate întregi de romi”, spune Florin Cioabă, preşedintele Centrului Creştin al Romilor de la Sibiu.
Cioabă se declară extrem de dezamăgit de faptul că foarte mulţi romi au ales să nu-şi declare etnia la recensământ şi spune că oamenii nu au relizat că pot pierde multe din facilităţile pentru romi, de la locuri în licee sau universităţi până la bani pentru proiecte destinate comunităţilor de romi.
„Problema este foarte gravă, cu toate că am făcut campanie pentru ca oamenii să-şi declare etnia aceştia nu au făcut-o, le-a fost frică să nu fie represalii, la plecarea în străinătate să nu fie aduşi înapoi, de exemplu. Sunt foarte dezamăgit, cred că la celălalt recensământ nu o să mai fie niciunul, o să fiu numai eu”, adaugă autointitulatul rege al romilor de la Sibiu.
Motivele pentru care romii nu-şi recunosc etnia
De cealaltă parte, specialiştii spun că reticienţa romilor în a-şi declara etnia poate avea diverse motive.
„Este vorba, în primul rând, despre toleranţa la angajare, mulţi romi se plâng că sunt respinşi în multe situaţii de angajatori pentru că aparţin acestei etnii. De multe ori şi angajatorii şi-au recunoscut această reticienţă. Am întâlnit şi situaţii în care romii nu sunt acceptaţi într-un spaţiu locuibil, iar modul de petrecere a timpului liber este un alt motiv – faptul că romii şi românii nu se pot distra în acealaşi loc”, explică prof.univ.dr. Dumitru Batâr, sociolog şi decan al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
Nu doar numărul extrem de mic al cetăţenilor de etnie romă din judeţ surprinde, ci şi al celor care au declarată drept limbă maternă germana. Dacă la recensământul din 1930, spre exemplu, în Sibiu erau peste 100.000 de etnici germani, la cel din 2002 rămăseseră 6.554 iar la ultimul, cel de anul trecut, doar 3.693.
Spre deosebire de romi, în cazul saşilor nu se pune problema nedeclarării etniei. În timp, marea majoritate au plecat iar la cei rămaşi rata natalităţii a scăzut.
„Rata natalităţii la această grupă de populaţie a scăzut, în acelaşi timp ştim că şi populaţia tânără de etnie germană a scăzut”, explică prof.univ.dr. Dumitru Batâr.
Locuitorii Sibiului, din 1930 încoace
La recensământul din 1930, burgul de pe Cibin număra 306.984 de locuitori. În 1956 judeţul număra 372.687 de locuitori iar în 1966, 414.656 de locuitori. Cel mai mare număr de locuitori a fost înregistrat în 1977, 481.645. În 1992, recenzorii au numărat 452.873 de locuitori iar în 2002, 421.724 de locuitori. Rezultatele preliminare ale ultimului recensământ, cel de anul trecut, arată o populaţie stabilă de 375.992 de locuitori.
Se încarcă comentariile...
